”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”. Depăşeşte, pentru prima oară 3.000 de miliarde de dolari

Piaţa criptomonedelor reprezenta luni, către ora 10.00 GMT (12.00, ora Republicii Moldova), 3.007 miliarde de dolari, potrivit site-ului CoinGecko, care urmăreşte piaţa a peste 10.000 de criptomonede.

Analişti întâmpină dificultăţi – ca adesea în acest domeniu – să găsească explicaţii a creşterii de luni.

”Piaţa criptomonedelor se umflă cu o viteză aiuritoare”, declară AFP Ipek Ozkardeskaya, un analist de piaţă la SwissQuote, care estimează că există ”o parte de speculă şi o parte de realitate”.

BITCOIN SE APROPIE DE CEL MAI ÎNALT NIVEL ISTORIC

Pieţele americane au acces, de la sfârşitul lui octombrie, la un produs indexat (ETF) cu privire la bitcoin, care le permite investitorilor să parieze pe ascensiunea primei criptomonede fără să iasă din Wall Street, scrie money.ro.

Spre deosebire de euro sau dolar, numărul de bitcoin a fost stabilit la 21 de milioane, emişi treptat, o regulă imposibil de schimbat în lipsa controlului centralizat al întregii reţele descentralizate.

Unii investitori estimează că criptomonedele sunt un mijloc de protecţie împotriva inflaţiei, care creşte în Europa şi în America de Nord.

”Este o strategie extrem de riscantă, având în vedere cât de volatilă este criptomoneda şi că valoarea sa poate fi supusă unor presiuni de către autorităţile de reglementare sau chiar de către comentarii pe reţele de socializare”, avertizează într-o notă Susannah Streeter, o analistă la Hargreaves Lansdown.

Bitcoin – care a crescut 5%, la 66.035 de dolari către ora 10.10 GMT (12.10, ora Republicii Moldova) – se apropia de cel mai înalt nivel istoric al său, în timp ce ethereum, a doua cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a apreciat cu 2%, la 4.727 de dolari, după ce a atins mai devreme un vârf de 4.768 de dolari.

Bitcoin şi ethereum reprezintă peste 40% şi, respectiv, aproape 20% din piaţă, iar volatilitatea este şi mai exacerbată în cazul criptomonedelor mai ”mici”.

Shiba Inu, un criptoactiv creat pentru a rivaliza cu Dogecoin – care are la bază o glumă -, a atins la sfârşitul lui octombrie o talie teoretică de 40 de miliarde de dolari, devenind a doua cea mai mare criptomonedă.

Însă, în doar câteva zile, aproape zece miliarde de dolari s-au ”evaporat”.

”Este puţin probabil ca campionii de azi să fie supravieţuitorii de mâine”, subliniază Ipek Ozkardeskaya, care se teme de ”o bulă de acelaşi tip ca cea a Internetului” în anii 2000.

#criptomonede #Investiții #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră