Sturza despre negocierile cu Gazprom: Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost

Celula de criză creată în contextul negocierilor cu Gazprom și a identificării surselor alternative a fost condusă de președintele Maia Sandu. O spune ex-premierul Republicii Moldova, Ion Sturza. Potrivit fostului prim-ministru, capitalul enorm de imagine de care se bucură șefa statului pe plan extern au înclinat balanța în favoarea unui contract cu Gazprom, în baza unei formule avantajoase. Potrivit lui Sturza, încheierea contractului ar fi fost posibilă după ce Angela Merkel ar fi intervenit în favoarea Republicii Moldova, transmite IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza spune că președintele Maia Sandu ar fi coordonat echipa care a gestionat criza energetică, iar susținerea manifestată de statele europene în raport cu Republica Moldova ar fi determinat Moscova să accepte vechea formulă de calcul a prețului.

„Celula de criză a fost condusă de Maia Sandu și s-a descurcat foarte bine. În primul rând, au făcut multă gălăgie, zarvă, pe plan internațional. Toate vizitele și toată agenda externă chiar au jucat un rol pozitiv. Au fost contactați începând de la Erdogan și Aliev și terminând cu Casa Albă și Merkel. După o intervenție a lui Merkel și, ulterior, a lui Putin la Miller s-a întâmplat miracolul. Moldova a jucat foarte bine cartea țării mici care este umilită de către Federația Rusă și pe fondul discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice, asta ne-a ajutat mult”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău.

Deși guvernații au anunțat în repetate rânduri că este vorba despre o relație comercială dintre Gazprom și Molovagaz, iar negocierile au vizat strict aspecte economice, fostul prim-ministru recunoaște că discuțiile cu Gazprom au tentă politică. Sturza spune că funcționalitatea deplină a Gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău i-a oferit Republicii Moldova spațiu de manevră la negocieri.

„Nu se negociază contractul la Gazprom, poate doar formula, dar mesajul este politic și nu trebuia să vină de la Kozak, dar mesajul (către Alexei Miller, șeful Gazpromului – n.r.) a venit de la un nivel mai înalt. Dacă erau socialiștii la guvernare am fi avut un preț cu mult mai prost. Prin Gazoductul Iași-Chișinău a devenit clar că Republica Moldova nu mai depinde de vechea infrastructură. Această țeavă, deși nu are o capacitate spectaculoasă, satisface necesitățile malului drept (o anumită perioadă a anului – n.r). Din punct de vedere tehnic, Moldova nu are o problemă să-și aducă gaz din alte surse decât din Rusia. Și nu în ultimul rând, s-a înțeles bine că cheile soluționării conflictului transnistrean nu mai sunt la Moscova, ci la Chișinău”, a spus Ion Sturza.

La data de 29 octombrie SA Moldovagaz și Gazprom au semnat contractul de achiziție și livrare a gazului pentru o perioadă de 5 ani. Deși formula de calcul a prețului nu este făcută publică, fiind invocat secretul comercial, vicepremierul Andrei Spînu spune că prețul de achiziție pentru luna noiembrie este de aproximativ 450 de dolari pentru o mie de metri cubi.

#Ion Sturza #gaze naturale #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a adus claritate în dezbaterea publică privind lucrările și costurile de construcție pentru infrastructura de la Punctul de Trecere a Frontierei Leova – Bumbăta, prin publicarea tuturor documentelor relevante care au stat la baza acestui proiect.

Prin intermediul unei postări pe platforma de socializare Telegram, ministrul a explicat detaliat cele patru etape ale proiectului:

Etapa 1 a constat în construcția unui drum de acces de la punctul de trecere a frontierei de stat Leova-Bumbăta către strada Podul de Flori, cu o lungime de 2,01 km, având două benzi de circulație și două benzi de încadrare, precum și o secțiune de racordare cu podul de pontoane și platforma punctului de trecere a frontierei.

Etapa 2 a presupus construcția și amenajarea platformei punctului de trecere a frontierei, pe o suprafață de aproximativ 11.500 de metri pătrați.

Etapa 3 a inclus construcția și amenajarea platformei de parcare, pe o suprafață de aproximativ 13.000 de metri pătrați.

Etapa 4 a constat în construcția unui drum de ocolire a orașului Leova, pe o lungime de 1,5 km, care a inclus și amenajarea unei străzi de acces către acest drum de ocolire.

Ministrul Spînu a subliniat că acest proiect reprezintă un punct de referință important în infrastructura Republicii Moldova, fiind primul pod peste Prut construit de la independența țării și a evidențiat transparența procesului prin publicarea tuturor documentelor relevante legate de acest proiect.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat 84 de milioane de lei, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.