HoReCa în pragul unei noi crize. MĂR: Prețurile în restaurante vor crește cu 30%, dacă statul nu va oferi compensații

În contextul creșterii prețului la gazul natural și lipsa compensațiilor din partea statului, Asociația „MĂR” anunță că HoReCa se va lovi de o nouă criză, iar restaurantele vor fi nevoite să mărească prețurile.

În contextul creșterii semnificative a prețurilor la gaze (de 2,4 ori – de la 4.64 lei/m3 la 11,08 lei/m3) și având în vedere că, Guvernul Republicii Moldova nu ia în calcul măsuri de compensare pentru agenții economici, sectorul HoReCa se va lovi de o nouă criză, se arată într-o postare pe Facebook.

În prezent, în urma restricțiilor aprobate de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, HoReCa activează la o capacitate de 30%. Unitățile administrativ-teritoriale care au o populație mai mare, o activitate economică sporită și o centrare a unităților de alimentație publică, se află în Cod Roșu, care presupune: activitatea la 50% din capacitatea sălii de deservire, intrarea doar pe bază de certificat COVID, interzicerea evenimentelor private.

În postarea de pe Facebook, Asociația atenționează că în urma creșterii prețului la gaz vor urma și alte majorări în lanț, ceea ce va conduce la un deviz de cheltuieli mai mari pentru restaurante.

Majorările în lanț, care se vor produce în urma scumpirii gazului, vor crește devizul de cheltuieli ale restaurantelor. Cheltuielile pentru serviciile comunale vor crește de minim 3 ori și vor ajunge să se reflecte în prețul produsului – se așteaptă majorări cu 30 la sută. Teoretic, introducerea cheltuielilor în prețul bucatelor ar acoperi sumele exorbitante pe care trebuie să le compenseze fiecare local. În același timp, instituțiile de alimentație publică vor păstra aceeași capacitate de lucru, dar, vor avea mai puțini oaspeți. Cetățenii se vor orienta spre acoperirea cheltuielilor primare, în special în perioada rece a anului, precum: achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte și alte necesități personale.

Din aceste considerente, numărul clienților din restaurante va scădea considerabil, ceea ce va duce la falimentarea lor.

În prezent, o persoană cheltuie pentru divertisment (inclusiv frecventarea unităților de alimentație publică) 4% din venituri. Astfel, odată cu majorarea prețurilor în lanț, inclusiv majorarea prețurilor în restaurante, va scădea numărul consumatorilor și cecul mediu de consum.

Astfel, în situația creată, MĂR vine cu un nou apel către autorități de a oferi suportul agenților economici.

În acest context, intervenția și suportul autorităților pentru un sector important al economiei este imperios necesar. Sperăm că autoritățile își vor revizui decizia de a nu subvenționa agenții economici și vor susține un sector al economiei, care în urma pandemiei este la limita falimentului.

#MAR #majorari #preturi #Restaurante #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.