Bani cu sacul în enclava separatistă din stânga Nistrului. Câte milioane de dolari a adus exportul de metale și curent

Exporturile de mărfuri și produse din regiunea stângă a Nistrului au constituit 769 mil. USD în zece luni ale anului 2021, cu 50% mai mult față de perioada similară a anului precedent, arată datele așa zisului Comitet Vamal de la Tiraspol.

Cei mai mulți bani la bugetul enclavei i-au adus exporturile de metale – 369,1 mil. USD cu 103% mai mult față comparativ cu zece luni ale anului precedent. Cele mai mari cantități de metale au fost livrate în Polonia în sumă de 118,1 mil. USD cu 550% mai mult față de 2020, dar și în Ungaria – 10,4 mil. USD.

Din exporturile de energie electrică, Tiraspolul a încasat 143 mil. USD cu 7% mai mult față de 2020. Energia electrică este vândută malului drept al Nistrului.

Deși pretinsele autorități de la Tiraspol de fiecare dată anunță că mărfurile produse ajung în Federația Rusă, datele statistice relevă că ponderea cea mare a exporturile este în UE – 277,2 mil. USD cu 80% mai mult comparativ cu 10 luni ale anului 2020. În Federația Rusă volumul total al exporturilor a totalizat 70,5 mil. USD, iar în statele din Uniunii Economice Eurasiatice – 74,3 mil. USD cu 24% mai mult față de perioada similară a anului 2020.

#metale #tiraspol #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.