100 de zile ale guvernării. Sturza: Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem

15 Nov. 2021, 10:36
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Nov. 2021, 10:36 // Slider //  bani.md

În primele trei luni abia dacă afli pe unde „să intri în birou”. Valul de noi informații și provocări profesionale este copleșitor. Oboseala fizică și psihică te doboară. Unica dorință persistentă (dacă ești sincer cu tine însuți) e să-ți iei lumea-n cap și să pleci, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, care a comentat cele 100 de zile de învestire ale guvernului Gavrilița.

E ceva diferit la guvernul actual? Risc să spun că nu. Majoritatea absolută a membrilor guvernului nu au activat în instituții de stat, nu au condus sisteme complexe cu implicații politice și sociale majore. De aici și multiplele bâlbe și erori de comunicare, dar și lipsa de pași vizibili în implementarea unei agende cu impact. Cu atât mai mult, nu poți să-ți atribui agenda președintelui și a parlamentului, deși nu mai avem o delimitare clară între „ramurile” puterii de ceva timp. Experiența va veni. Răbdare”, a opinat fostul premier.

Omul de afaceri constată cele trei luni ale guvernării au fost marcate de două crize.

Evident, acest timp scurt a fost marcat de criza gazelor, criză care a fost gestionată destul de bine. Criza sanitară, reforme economice, agricultura ca prioritate, promovarea cadrelor adecvate provocărilor manageriale și politice? De la modest la foarte modest. Infrastructura? Ceea ce am moștenit. Poate cu excepția faptului că indienii(!) ne vor construi interconectarea energetică cu România. Sic…”, a spus Sturza.

În opinia lui omului de afaceri, „Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem. Mereu am spus, impresia e importantă într-un act de guvernare. Un guvern bun este cel care știe să comunice empatic și pe înțelesul tuturor. Am asistat săptămâna trecută la un val de critici adresate doamnei prim-ministru Gavrilița după conferința cu pricina. Unii au fost de-a dreptul răuvoitori. Știu că nu toți cei care vorbesc „frumos” fac și frumos. Mai știu că doamna Gavrilița, indiferent de „impresia artistică”, face o treabă bună. E determinată și cunoaște lucrurile.”

Este un lucru evident, guvernul la un moment dat va avea nevoie de remanieri. Cei obosiți și nerelevanți vor trebui schimbați. E normal să se întâmple așa ceva. Cu atât mai mult că unii ajung acolo unde ajung dintr-un hazard al sorții”, a conchis omul de afaceri.

 

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.