100 de zile ale guvernării. Sturza: Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem

15 Nov. 2021, 10:36
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
15 Nov. 2021, 10:36 // Slider //  bani.md

În primele trei luni abia dacă afli pe unde „să intri în birou”. Valul de noi informații și provocări profesionale este copleșitor. Oboseala fizică și psihică te doboară. Unica dorință persistentă (dacă ești sincer cu tine însuți) e să-ți iei lumea-n cap și să pleci, susține fostul premieri și actualul om de afaceri Ion Sturza, care a comentat cele 100 de zile de învestire ale guvernului Gavrilița.

E ceva diferit la guvernul actual? Risc să spun că nu. Majoritatea absolută a membrilor guvernului nu au activat în instituții de stat, nu au condus sisteme complexe cu implicații politice și sociale majore. De aici și multiplele bâlbe și erori de comunicare, dar și lipsa de pași vizibili în implementarea unei agende cu impact. Cu atât mai mult, nu poți să-ți atribui agenda președintelui și a parlamentului, deși nu mai avem o delimitare clară între „ramurile” puterii de ceva timp. Experiența va veni. Răbdare”, a opinat fostul premier.

Omul de afaceri constată cele trei luni ale guvernării au fost marcate de două crize.

Evident, acest timp scurt a fost marcat de criza gazelor, criză care a fost gestionată destul de bine. Criza sanitară, reforme economice, agricultura ca prioritate, promovarea cadrelor adecvate provocărilor manageriale și politice? De la modest la foarte modest. Infrastructura? Ceea ce am moștenit. Poate cu excepția faptului că indienii(!) ne vor construi interconectarea energetică cu România. Sic…”, a spus Sturza.

În opinia lui omului de afaceri, „Ce am reușit cu mare prisosință, să împărțim banii pe care încă nu-i avem. Mereu am spus, impresia e importantă într-un act de guvernare. Un guvern bun este cel care știe să comunice empatic și pe înțelesul tuturor. Am asistat săptămâna trecută la un val de critici adresate doamnei prim-ministru Gavrilița după conferința cu pricina. Unii au fost de-a dreptul răuvoitori. Știu că nu toți cei care vorbesc „frumos” fac și frumos. Mai știu că doamna Gavrilița, indiferent de „impresia artistică”, face o treabă bună. E determinată și cunoaște lucrurile.”

Este un lucru evident, guvernul la un moment dat va avea nevoie de remanieri. Cei obosiți și nerelevanți vor trebui schimbați. E normal să se întâmple așa ceva. Cu atât mai mult că unii ajung acolo unde ajung dintr-un hazard al sorții”, a conchis omul de afaceri.

 

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!