Primarii sunt îngrijorați cum vor achita facturile la gaz pentru încălzirea grădinițelor. Solicită ajutorul Guvernului

Mai mulți primari sunt îngrijorați de faptul că, din cauza scumpirii gazului, nu vor putea achita facturile la utilități pentru grădinițe și alte instituții aflate în subordinea primăriilor.

Valentina Casian, primarul municipiului Strășeni, a declarat pentru IPN că împărtășește îngrijorarea colegilor din administrația publică locală.

„Economista primăriei face acum calculele și vom solicita Guvernului să achite diferența din facturi”, a menționat Valentina Casian.

Solicitată de IPN să comenteze situația legată de majorarea tarifului la gaze și consecințele asupra grădinițelor, Lilia Corjița, directoarea grădiniței nr. 4 din Strășeni, a spus că speră Guvernul să găsească resursele necesare pentru ca grădinițele să nu fie închise pe perioada iernii, „așa încât să nu sufere nici copii, nici părinții”.

La rândul său, primarul comunei Colicăuți din raionul Briceni, Lilian Țapu, a declarat pentru IPN că finanțarea grădinițelor se face din resurse care parvin în primării din bugetul central. Până la sfârșitul anului, Primăria va onora către Moldovagaz prin redirecționarea altor resurse economisite. Primarul speră că, din luna ianuarie, autoritățile publice centrale vor aloca resursele prevăzute pentru grădinițe ținând cont și de noul tarif la gaze, cu compensarea eventualelor pierderi ale primăriilor, care se vor înregistra până la sfârșitul anului din cauza tarifului majorat.

Primarul orașului Rezina, Simion Tatarov, a declarat pentru IPN că până în prezent există un deficit de 1,5 milioane de lei la finanțarea personalului a patru grădinițe din orașul Rezina.

„Pentru noiembrie și decembrie nu avem resursele necesare pentru a asigura salarizarea în cele patru unități preșcolare”, a spus Simion Tatarov.

Achitarea facturilor la utilități pentru grădinițe se face din transferurile cu destinație specială din bugetul central.

„Ceea ce am primit reprezintă o sumă care s-a constituit în funcție de vechiul tarif”, a specificat primarul de Rezina. „Guvernul nu că ar trebui, dar este obligat să asigure finanțarea cheltuielilor suplimentare la întreținerea grădinițelor, deoarece este responsabilitatea Guvernului. În raioanele și localitățile din Republica Moldova nu există descentralizare și autonomie locală veridică. Acestea ar determina autoritățile locale să ia asupra lor responsabilitatea la acest capitol”, a explicat Simion Tatarov.

Ieri, într-o conferință de presă, Andrei Spînu, ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale, a declarat cu privire la problema încălzirii grădinițelor în condițiile majorării tarifului la gaze că este la curent cu situația.

„Și așa cum au fost probleme cu plata salariilor la grădinițe – câteva săptămâni în urmă – și Ministerul Finanțelor a venit cu un proiect care să ajute, exact așa vom face și cu instituțiile publice (preșcolare). Vom analiza exact de ce intervenție este nevoie și cu siguranță acolo unde va fi nevoie vom interveni. Ministerul Finanțelor este responsabil de analiza necesităților de finanțare”, a specificat oficialul.

#gradinite #primari #gaz #facturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie