Ruslan Flocea „zburat” de la șefia CNA

18 Nov. 2021, 18:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Nov. 2021, 18:14 // Actual //  bani.md

Ruslan Flocea, directorul Centrului Național Anticorupție a fost demis de la șefia instituțiței cu votul deputaților fracțiunii PAS după ce președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități din Parlament, Olesea Stamate, a prezentat un raport de activitate a CNA. Documentul constată o activitate nesatisfăcătoare a centrului în perioada anilor ianuarie 2016 – septembrie 2020.

„Din anul 2019 și până în prezent nu a fost înaintat niciun dosar la Procuratură pentru îmbogățire ilicită și spălare de bani. Consatatăm o activitate inefientă a activității de combatere a corupției și a faptelor de comportament corupțional”, a menționat Stamate.

Vasile Bolea de la PSRM a spus că guvernarea de câteva luni face evaluări, dar asta nu e decât acapararea instituțiilor statului prin numirea în funcții a rudelor. „De la acestă tribună vreau să fac o mică evaluare a acestei guvernări. Este o guvernare dezastru. La Ministerul Sănătății cresc morții în fiecare zi. La Ministerul Muncii majorarea pensiei este un fake electoral. La Ministerul de Interne ați adus toți ortacii lui Plahotniuc. La Ministerul de Reintegrare, Kulmiski a părăsit titanicul vostru. La Ministerul Economiei ne-a fericit pe toți că inflația va fi de 15% în anul 2022. Ministerul Mediului s-a distanțat de catastrofa de pe Nistru”.

Directorul CNA, Ruslan Flocea urma să fie audiat astăzi în Parlament, dar nu s-a prezentat. „Nu voi da curs invitației de a participa în plenul Parlamentului la un exercițiu formal, din moment ce decizia de a mă demite a fost deja luată”.

La 24 august curent, majoritatea parlamentară a aprobat în lectură finală Proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Centrul Național Anticorupție.

Modificările înaintate de deputații PAS prevăd ca directorul Centrului va fi numit în funcție de Parlament cu votul majorității deputaților aleși, cel puțin 51 de deputați, la propunerea a cel puțin 20 de deputați, cu avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități, pentru un mandat de 5 ani, fără posibilitatea numirii pentru un alt mandat.

Astfel, candidatul la funcţia de director al CNA nu va mai fi selectat pe bază de concurs organizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, cu atragerea în calitate de observatori a reprezentanţilor societăţii civile sau a reprezentanţilor mediului academic, așa cum a fost până în prezent.

Ruslan Flocea a fost numit la șefia CNA prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 104 din 31 iulie 2019, în urma votului majorităţii deputaţilor aleşi.

04 Nov. 2026, 16:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:05 // Actual //  Ursu Victor

Creșterea creditării imobiliare, pe fondul scumpirii locuințelor din Republica Moldova, începe să ridice semne de întrebare la Bruxelles. Comisia Europeană avertizează asupra potențialelor riscuri asociate împrumuturilor acordate prin programul guvernamental „Prima Casă PLUS” și recomandă ca acesta să fie integrat în mecanismele generale de supraveghere a riscurilor financiare ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), arată Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, sistemul bancar moldovenesc rămâne stabil și rezistent la șocuri și beneficiază de rezerve importante de capital și lichiditate. Cu toate acestea, experții europeni atrag atenția că intensificarea creditării pentru achiziția locuințelor, în condițiile creșterii prețurilor imobiliare, necesită o monitorizare mai atentă.

„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se arată în raportul Comisiei Europene.

Datele prezentate de Bruxelles arată că volumul creditelor acordate populației și companiilor a crescut  în 2025, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al politicilor de stimulare a investițiilor.

Astfel, creditarea sectorului privat a ajuns la 28,2% din produsul intern brut, comparativ cu 25,5% în 2024, creșterea a fost alimentată în principal de împrumuturile de consum și de finanțările imobiliare.

În paralel, raportul dintre credite și depozite a urcat cu aproape zece puncte procentuale, până la 72,2% în 2025, cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020.

Comisia Europeană remarcă și o creștere a ponderii creditelor neperformante în prima jumătate a anului 2026. Acestea au ajuns la 5,2% din totalul împrumuturilor, deși indicatorul este considerat în continuare relativ redus.

Avertismentul cu privire la „Prima Casă PLUS” vine în condițiile în care programul guvernamental facilitează accesul populației la credite ipotecare prin garanții acordate de stat, ceea ce poate stimula cererea de locuințe și extinderea finanțării imobiliare.

În același timp, creșterea rapidă a creditării într-o piață caracterizată de scumpiri poate amplifica vulnerabilitățile financiare, în special dacă veniturile debitorilor nu evoluează în același ritm cu prețurile locuințelor și cu obligațiile de rambursare.

Recomandarea Comisiei Europene vizează integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM, adică în sistemul de instrumente și reguli utilizate pentru identificarea și limitarea riscurilor care ar putea afecta stabilitatea financiară.

Totuși, Bruxelles-ul nu constată că programul „Prima Casă PLUS” ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii acestuia ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul privește riscuri potențiale, în contextul evoluției pieței imobiliare.

Raportul evidențiază și gradul ridicat de concentrare a sistemului bancar. Cele mai mari cinci bănci din Republica Moldova dețin aproape 90% din activele sectorului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.

Pe de altă parte, instituțiile financiare continuă să dispună de rezerve consistente de lichiditate și capital, iar profitabilitatea sectorului a crescut datorită veniturilor mai mari din dobânzi.

Comisia Europeană face trimitere și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026, potrivit căreia sistemul bancar moldovenesc ar putea rezista, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat al lichidității și capitalizării.