Piața imobiliară din Moldova renaște. Apartamentele vechi vor fi mai accesibile, iar cele noi – mai greu de procurat

22 Nov. 2021, 10:25
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
22 Nov. 2021, 10:25 // Au Bani //  MD Bani

Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, piața imobiliară din Republica Moldova, după o stagnare continuă de câțiva ani, renaște a doua oară de după obținerea independenței. După ce 13 ani prețurile apartamentelor au scăzut, în prezent, de mai bine de un an, acestea sunt în creștere. Apartamentele de pe piața secundară vor fi din ce în ce mai accesibile, iar cele de pe piața primară vor fi din ce în ce mai greu să fie procurate. Veaceslav Ioniță a efectuat o analiză a pieței imobiliare.

Pentru a realiza această analiză, expertul a utilizat date de la diverse agenții imobiliare și date oferite de către Banca Națională a Moldovei (BNM). Potrivit expertului, în acest an, 2021, se cumpără mai greu apartamente decât un an în urmă și decât acum 13 ani, când piața imobiliară a intrat în declinul continuu.

Conform informațiilor oferite de Veacesla Ioniță, în 2006 trebuia să muncești 36,4 ani ca să procuri un apartament de 70 de metri pătrați în municipiul Chișinău. Ulterior, datorită creșterii substanțiale a salariilor în lei și a unui curs valutar stabil, proces început încă în 2007, a crescut puternic, până în 2020, capacitatea moldovenilor de plată, iar prețul apartamentelor tot scădeau. În anii 2019-2020 prețul apartamentelor noi au crescut nesubstanțial, iar al celor vechi practic a rămas neschimbat sau chiar au fost într-o ușoară scădere. Astfel, moldovenii au ajuns în 2020 că trebuie să lucreze 8,5 ani pentru procurarea unui apartament de 70 de metri păstrați. Însă, în acest an, după 13 ani de prețuri scăzute la apartamente, efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a înrăutățit, iar moldovenii trebuie, față de anul trecut, deja să lucreze 9,5 ani pentru a putea procura un apartament de 70 de metri pătrați. Explicația este, potrivit expertului, salariile moldovenilor au crescut, însă prețurile apartamentelor au crescut mult mai rapid, cu aproape 30% la apartamentele noi, decât salariile.

Analistul economic menționează că în anul 2008, în trimestrul IV, când piața imobiliară a ajuns la cel mai ridicat nivel, un apartament de 70 de metri pătrați din municipiul Chișinău costa aproape 61 de mii de euro. După aceasta, a urmat scăderea continuă până în 2018, când pentru un apartament de 70 de metri pătrați erau necesari circa 38 de mii de euro. La sfârșitul anului trecut, când prețurile apartamentelor de aflau de jumătate de an în creștere, trebuiau deja 42 de mii de euro pentru un apartament de 70 de metri pătrați. În acest an, în trimestrul III, un apartament de 70 de metri pătrați în Chișinău, deja costă 50 de mii de euro.

Veaceslav Ioniță, a mai afirmat că pentru prima dată în trimestrul III al acestui an salariul mediu anual în Republica Moldova a trecut de 5 mii de euro. Până în 2016 acesta a fost pe o linie dreaptă – de 2800 de euro. Din 2017 a început să crească semnificativ salariul mediu lunar pe economie în Republica Moldova. În trimestrul III al acestui an se estimează că va fi, în mediu lunar, de 9100 de lei. Ca rezultat, avem un salariu mediu anual de 5073 de euro.

În acest an, remarcă expertul, avem o creștere salarială de 150 de euro, comparativ cu anul trecut, iar până la sfârșitul probabil va fi de 170-180 de euro. Însă, prețul apartamentelor a crescut cu mult mai mult. Din acest considerent, accesul cetățenilor la apartamente a devenit mai dificil decât anul trecut. Totuși, expertul estimează că în acest an, în Republica Moldova, va fi cel mai mare număr de tranzacții cu apartamente din toată istoria țării: între 29 și 30 de mii de apartamente vor fi vândute.

Economistul mai susține că în anii 2007-2008 prețul apartamentelor noi erau mai mici decât ale celor vechi. În 2009, erau aproape egale. Această situație s-a păstrat constant până în anii 2016-2017, din cauza că se ieftineau toate.

Analistul economic a mai afirmat că după criza mondială din domeniul mobiliar din 2008, prețul apartamentelor în majoritatea țărilor au căzut semnificativ, însă piața și-a revenit în 2-3 ani. În Republica Moldova, piața a fost în declin până în 2018, prețurile au tot scăzut timp de 10 ani. Între 2018 și 2019 a fost înregistrată o stabilitate a prețurilor. Din 2019 a început să crească nesemnificativ prețul la apartamentele noi, iar din 2020 la cele vechi. Anul trecut au fost creșteri de 12% într-un singur trimestru, la începutul anului curent – de 5%, iar în trimestrul III din acesta an – ceva mai mult de 3%. În prezent se atestă o încetinire a ritmului de creștere a prețurilor la apartamente.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova se profilează tot mai clar o segmentare a pieței. Există o diferență de 33% dintre apartamentele noi și cele vechi. Circa 25% dintre moldoveni preferă, doresc și pot să procure apartamente noi, care deja au prețuri cu mult mai mari, iar în următorii ani prețul apartamentelor noi ar putea fi de până la două ori mai mari decât al celor vechi.

Potrivit economistului, încă nu am ajuns la prețurile care au fost în anii 2008, când trebuia să cumperi cu 900 de euro un metru pătrat din suprafața unui apartament, față de media de 702 euro în prezent. Totuși, chiar dacă se întorc acele timpuri, astăzi este mai ușor să procuri un apartament decât acum 15 ani. Instrumentele financiare disponibile astăzi acum 13 ani pur și simplu nu existau. În prezent, moldovenii foarte ușor pot accesa credite imobiliare.

În acest an, a remarcat expertul, portofoliul de credite imobiliare crește lunar cu circa 280 de milioane de lei. În 2019 se dădeau lunar 191 de milioane de lei. În perioada 2005-2017 practic nu se acordau credite imobiliare. În acest an, în primele nouă luni, moldovenii s-au împrumutat mai mult decât în orice an din istoria Republicii Moldova. În  nouă luni băncile au alocat deja cetățenilor 2,5 miliarde de lei pentru procurarea de imobile, iar până la sfârșitul anului va aloca cel mai probabil încă un miliard de lei.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală