Sturza o face praf pe Tauber: Nu ai unde pune stampila. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza a comentat candidatura Marinei Tauber la șefia primăriei de la Bălți. „Pe duduie nu ai unde pune stampila de la primărie. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului de la Ierusalim. Dovedit și documentat. Și nu (din păcate) de prietenul meu Stoianoglo”.

Potrivit omului de afaceri, fugarul va fi extrădat și va face ani buni de pușcărie, inclusiv pe noi capete de acuzare.

Cu el și duduia. Iar „partidul” va fi pus în afara legii ca grup infracțional de crimă organizată. Știri „cum, пацан сказал, пацан сделал!”. Sau „всему свое время”. „Orheiland” la Bălți nu va fi măcar și din simplul motivul că s-a terminat kapika. Ultima zvâcnire cu „drumul” a fost un cadou de la buget marca Plaha. Atât. Bălțenii? Pregătiți-vă la o adică de noi alegeri. Voi mereu ați fost „faini”! V-ați distrat nițel în ultimii ani cu Renato, Marchel și alte fenomene extraterestre în speranța „halevii” miraculoase. Dar orașul a rămas același – murdar, dezorganizat, cu drumurile sparte și infrastructura la pământ. Doar fudulia marca „nordică” la unii. Va lua „mătura” duduia cu Dolce & Gabbana? Nuuu! Doar poate ca să alunge fantoma fugarului când vor veni în vizită procurorii”, a mai spus Sturza.

Sturza susține că există o problemă. Sunt ignorate cu desăvârșire autoritățile publice locale! Nu consolidăm echipele locale, nu dialogăm cu cei de la „firul ierbii”.

„Îmi plac mie duduile de la nord și sud? Îmi place mie Iv Ceb? Sigur că nu! Eu am alte gusturi, mai de modă veche. Dar asta eu, nu și guvernarea. În aceste zone sunt concentrați o treime din locuitorii țării care trebuie păstoriți în egală măsură de autoritățile centrale. În ultimul timp, ne facem grijă maaare de cetățenii din autoproclamata Transnistrie. Așa de tare că și Kremlinul a rămas cu gura căscată… Până la ei mai e. Să nu creăm, Doamne ferește, „transnistrii” pe malul drept”, a menționat Sturza.

Fostul premier afirmă că în Republica e necesară o reformă teritorială

Și să nu ne temem să pronunțăm „reformă teritorială”. Moldova are nevoie de unități administrative mari, sustenabile financiar. Vă pare arhaic termenul județ, spuneți regiune, district, cum vreți, dar reforma trebuie neapărat făcută.

Primul test de încercare va fi construcția bugetară pentru 2022, dar și suportul pentru subvențiile la încălzirea centralizată. După Mitropolie, ar urma să „întindă mâna” și Iv Ceb. Puteți să nu o pupați, dar nu puteți să o ignorați. Politica se face nu numai pe parchetul de la Chișinău. Încălțați cizmele și hai la frecat glodul, dragii mei! La Bălți? Este suficient și acolo. P.P.S. Dar Dumitru A. când pleacă primar într-o comună mai îndepărtată? E timpul…”, a conchis omul de afaceri.

#Sturza #balti #Tauber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața terenurilor neagricole destinate construcțiilor din Chișinău și suburbii a intrat în 2026 într-o perioadă de încetinire, însă prețurile rămân ridicate, iar terenurile bine amplasate continuă să fie greu accesibile pentru o parte dintre cumpărători. Potrivit unei analize realizate de Victor Cernomorcenco, expert Accesimobil, în primul semestru al anului numărul tranzacțiilor a scăzut cu aproape 31% față de aceeași perioadă din 2025.

În primele șase luni din 2026 au fost înregistrate 1 659 de tranzacții cu terenuri pentru construcții în Chișinău și suburbii, comparativ cu 2.396 de tranzacții în primul semestru din 2025. Diferența este de 737 de tranzacții, ceea ce reprezintă o diminuare de 30,8%.

Cernomorcenco atrage însă atenția că reducerea activității nu este specifică doar terenurilor. În aceeași perioadă, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 27%, ceea ce indică o temperare mai largă a pieței imobiliare.

Dinamica trimestrială confirmă această tendință. În primul trimestru din 2025 au fost vândute 1.293 de terenuri, iar în trimestrul al doilea – 1.103. În 2026, volumul a coborât la 808 tranzacții în primul trimestru și 851 în al doilea.

În același timp, prețurile continuă să fie foarte ridicate. În zonele centrale ale Chișinăului și în cele cu potențial pentru dezvoltarea blocurilor locative, prețul unui ar de teren poate depăși 100 mii de euro.

Această situație îi determină pe cumpărători să își extindă aria de căutare tot mai departe de Capitală. Interesul se mută treptat de la localități precum Codru, Durlești, Ialoveni, Stăuceni, Băcioi, Trușeni sau Bubuieci spre Suruceni, Cojușna, Budești, Mileștii Mici sau Chetrosu.

Potrivit analizei, cele mai căutate sunt terenurile pentru construcții care dispun de comunicații și costă până la aproximativ 50 mii de euro. Cumpărătorii sunt tot mai dispuși să accepte distanțe mai mari față de Chișinău în schimbul unui preț mai accesibil și al unei suprafețe mai generoase.

Un rol important îl continuă să aibă creditarea. În primul semestru din 2026 au fost înregistrate 669 de tranzacții cu terenuri realizate prin credit, față de 748 în aceeași perioadă din 2025. Scăderea de circa 10,6% este mult mai mică decât diminuarea totală a tranzacțiilor.

Astfel, aproximativ 40,3% dintre terenurile cumpărate în prima jumătate a anului au fost finanțate prin credit. Practic, patru din zece tranzacții au implicat finanțare bancară.

Victor Cernomorcenco subliniază că piața actuală trebuie privită și prin comparație cu perioada de dinaintea pandemiei. Până în 2020, în Chișinău și suburbii se vindeau aproximativ 2.230 de terenuri anual. După pandemie, interesul pentru case, curți și spații mai mari a crescut puternic, iar media ultimilor cinci ani a ajuns la aproximativ 5.447 de tranzacții anual.

Chiar și în 2025, când au fost înregistrate 4 568 de tranzacții, volumul a rămas de peste două ori mai mare decât înaintea pandemiei.

Analiza arată că principala frână pentru dezvoltarea pieței rămâne infrastructura. Lipsa canalizării, apei, gazului, electricității, drumurilor bune și a accesului rapid către Chișinău poate transforma un teren aparent ieftin într-o investiție costisitoare.

În opinia expertului, dezvoltarea drumurilor, transportului public și a unei centuri eficiente în jurul Capitalei ar putea impulsiona semnificativ extinderea zonei metropolitane.

În același timp, o dezvoltare mai bună a suburbiilor ar putea reduce și presiunea asupra pieței apartamentelor din Chișinău. Pentru o familie, cumpărarea unui teren de 400-600 de metri pătrați cu utilități și acces bun spre oraș poate deveni o alternativă mai atractivă decât achiziția unui apartament foarte scump în Capitală.

Cernomorcenco consideră că actuala scădere trebuie privită mai degrabă drept o etapă de ajustare și normalizare după anii de creștere accelerată, și nu drept o problemă structurală a pieței. Terenurile bine amplasate și conectate la infrastructură rămân o resursă limitată, iar interesul pentru construirea unei case continuă să fie ridicat.