Sturza o face praf pe Tauber: Nu ai unde pune stampila. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza a comentat candidatura Marinei Tauber la șefia primăriei de la Bălți. „Pe duduie nu ai unde pune stampila de la primărie. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului de la Ierusalim. Dovedit și documentat. Și nu (din păcate) de prietenul meu Stoianoglo”.

Potrivit omului de afaceri, fugarul va fi extrădat și va face ani buni de pușcărie, inclusiv pe noi capete de acuzare.

Cu el și duduia. Iar „partidul” va fi pus în afara legii ca grup infracțional de crimă organizată. Știri „cum, пацан сказал, пацан сделал!”. Sau „всему свое время”. „Orheiland” la Bălți nu va fi măcar și din simplul motivul că s-a terminat kapika. Ultima zvâcnire cu „drumul” a fost un cadou de la buget marca Plaha. Atât. Bălțenii? Pregătiți-vă la o adică de noi alegeri. Voi mereu ați fost „faini”! V-ați distrat nițel în ultimii ani cu Renato, Marchel și alte fenomene extraterestre în speranța „halevii” miraculoase. Dar orașul a rămas același – murdar, dezorganizat, cu drumurile sparte și infrastructura la pământ. Doar fudulia marca „nordică” la unii. Va lua „mătura” duduia cu Dolce & Gabbana? Nuuu! Doar poate ca să alunge fantoma fugarului când vor veni în vizită procurorii”, a mai spus Sturza.

Sturza susține că există o problemă. Sunt ignorate cu desăvârșire autoritățile publice locale! Nu consolidăm echipele locale, nu dialogăm cu cei de la „firul ierbii”.

„Îmi plac mie duduile de la nord și sud? Îmi place mie Iv Ceb? Sigur că nu! Eu am alte gusturi, mai de modă veche. Dar asta eu, nu și guvernarea. În aceste zone sunt concentrați o treime din locuitorii țării care trebuie păstoriți în egală măsură de autoritățile centrale. În ultimul timp, ne facem grijă maaare de cetățenii din autoproclamata Transnistrie. Așa de tare că și Kremlinul a rămas cu gura căscată… Până la ei mai e. Să nu creăm, Doamne ferește, „transnistrii” pe malul drept”, a menționat Sturza.

Fostul premier afirmă că în Republica e necesară o reformă teritorială

Și să nu ne temem să pronunțăm „reformă teritorială”. Moldova are nevoie de unități administrative mari, sustenabile financiar. Vă pare arhaic termenul județ, spuneți regiune, district, cum vreți, dar reforma trebuie neapărat făcută.

Primul test de încercare va fi construcția bugetară pentru 2022, dar și suportul pentru subvențiile la încălzirea centralizată. După Mitropolie, ar urma să „întindă mâna” și Iv Ceb. Puteți să nu o pupați, dar nu puteți să o ignorați. Politica se face nu numai pe parchetul de la Chișinău. Încălțați cizmele și hai la frecat glodul, dragii mei! La Bălți? Este suficient și acolo. P.P.S. Dar Dumitru A. când pleacă primar într-o comună mai îndepărtată? E timpul…”, a conchis omul de afaceri.

#Sturza #balti #Tauber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.