Sturza o face praf pe Tauber: Nu ai unde pune stampila. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza a comentat candidatura Marinei Tauber la șefia primăriei de la Bălți. „Pe duduie nu ai unde pune stampila de la primărie. E „cap de afiș” în toate schemele de jaf ale fugarului de la Ierusalim. Dovedit și documentat. Și nu (din păcate) de prietenul meu Stoianoglo”.

Potrivit omului de afaceri, fugarul va fi extrădat și va face ani buni de pușcărie, inclusiv pe noi capete de acuzare.

Cu el și duduia. Iar „partidul” va fi pus în afara legii ca grup infracțional de crimă organizată. Știri „cum, пацан сказал, пацан сделал!”. Sau „всему свое время”. „Orheiland” la Bălți nu va fi măcar și din simplul motivul că s-a terminat kapika. Ultima zvâcnire cu „drumul” a fost un cadou de la buget marca Plaha. Atât. Bălțenii? Pregătiți-vă la o adică de noi alegeri. Voi mereu ați fost „faini”! V-ați distrat nițel în ultimii ani cu Renato, Marchel și alte fenomene extraterestre în speranța „halevii” miraculoase. Dar orașul a rămas același – murdar, dezorganizat, cu drumurile sparte și infrastructura la pământ. Doar fudulia marca „nordică” la unii. Va lua „mătura” duduia cu Dolce & Gabbana? Nuuu! Doar poate ca să alunge fantoma fugarului când vor veni în vizită procurorii”, a mai spus Sturza.

Sturza susține că există o problemă. Sunt ignorate cu desăvârșire autoritățile publice locale! Nu consolidăm echipele locale, nu dialogăm cu cei de la „firul ierbii”.

„Îmi plac mie duduile de la nord și sud? Îmi place mie Iv Ceb? Sigur că nu! Eu am alte gusturi, mai de modă veche. Dar asta eu, nu și guvernarea. În aceste zone sunt concentrați o treime din locuitorii țării care trebuie păstoriți în egală măsură de autoritățile centrale. În ultimul timp, ne facem grijă maaare de cetățenii din autoproclamata Transnistrie. Așa de tare că și Kremlinul a rămas cu gura căscată… Până la ei mai e. Să nu creăm, Doamne ferește, „transnistrii” pe malul drept”, a menționat Sturza.

Fostul premier afirmă că în Republica e necesară o reformă teritorială

Și să nu ne temem să pronunțăm „reformă teritorială”. Moldova are nevoie de unități administrative mari, sustenabile financiar. Vă pare arhaic termenul județ, spuneți regiune, district, cum vreți, dar reforma trebuie neapărat făcută.

Primul test de încercare va fi construcția bugetară pentru 2022, dar și suportul pentru subvențiile la încălzirea centralizată. După Mitropolie, ar urma să „întindă mâna” și Iv Ceb. Puteți să nu o pupați, dar nu puteți să o ignorați. Politica se face nu numai pe parchetul de la Chișinău. Încălțați cizmele și hai la frecat glodul, dragii mei! La Bălți? Este suficient și acolo. P.P.S. Dar Dumitru A. când pleacă primar într-o comună mai îndepărtată? E timpul…”, a conchis omul de afaceri.

#Sturza #balti #Tauber

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.