Valul numit „Marea Demisie” a lovit companiile din Europa, China şi SUA. În ce constă fenomenul

Numărul de directori exectuvi care părăsesc funcţiile a crescut semnificativ în prima jumătate a anului 2021, pe măsură ce companiile au apelat la noi talente pentru a naviga perioada post-pandemică, a constatat un studiu al firmei de recrutare Heidrick & Struggles.

Studiul a arătat că nici „şefii” nu sunt imuni la pierderea locului de muncă în pandemie, fenomen ce a afectat sute de milioane de lucrători din întreaga lume în ultimii aproape doi ani. Fenomenul care include atât plecările voluntare, cât şi demiterile a căpătat denumire de „Marea Demisie”, scrie ZF.

Majoritatea companiilor şi-au menţinut „şefii” în funcţie anul trecut, pentru a face faţă provocărilor pandemiei. Dar, pe măsură ce riscurile s-au diminuat după apariţia vaccinurilor, companiile au simţit că sunt suficient de stabile pentru a găsi noi lideri pentru a le conduce în era post-pandemică, relatează Reuters.

„Convingerea noastră este că fenomenul se va accelera anul viitor, deoarece multe persoane şi-au amânat pensionările”, a declarat Jeff Sanders de la Heidrick & Struggles.

Au fost 103 numiri de noi CEO în prima jumătate a anului 2021 din 1.095 de companii din 24 de regiuni studiate de Heidrick, inclusiv Statele Unite ale Americii, China şi Europa.

Studiul a constatat şi că majoritatea companiilor preferă să alegă noi lideri tot din cadrul intern şi evită pariurile riscante pe oameni din afara companiei. Aproape două treimi dintre noii directori executivi au fost candidaţi interni, o creştere semnificativă faţă de cifrele din trecut.

Femeile au reprezentat 13% dintre noii directori generali în prima jumătate a acestui an, în creştere faţă de 6% în perioada anterioară în regiunile analizate în studiu.

#marea demisie #companii #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.