„Impune reguli care ar falimenta total redacțiile”. Roman Cojuhari, învinuit că mimează negocierile cu presa scrisă

Consilierul municipal al fracțiunii PAS, Roman Cojuhari proaspăt numit și la șefia Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”este învinuit de Asociația Presei Independente (API) că a mimat negocierile instituției cu presa scrisă, iar rezultatul ar putea duce la falimentarea mai multor redacții, scrie Realitatea.md.

Sursa citată scrie că Roman Cojuhari „impune condiții contractuale mai dezavantajoase pentru editori decât cele anterioare, asta în condițiile în care au fost nenumărate ședințe de lucru, care ar soluționa situația dificilă creată”.

„Nu este deloc întâmplătoare această situație, deoarece Roman Cojuhari acționează de pe două poziții: cea de consilier municipal, unde luptă cu un alt difuzor de presă, pe care la fel dorește să-i limiteze activitatea de distribuție și comerț, iar acum în calitate de director la Poșta Moldovei mimează și impune reguli care ar falimenta și lichida total redacțiile presei scrise, și ar scoate ziarelor din uz”, anunță API.

Chiar dacă asta ar însemna conflict de interese, Roman Cojuhari rămăne ferm pe poziții și insistă asupra aplicării mai multor decizii prin care pare că „se încearcă în general lichidarea redacțiilor presei scrise”.

Consiliul de Administrare al API și-au exprimat dezacordul și au solicitat public autorităților statului să intervină pentru a preveni falimentarea redacțiilor de presă scrisă din cauza condițiilor inacceptabile impuse la insistența lui Roman Cojuhari.

„Situația creată necesită un control riguros din partea autorităților competente în a verifica corectitudinea și afilierea lui Roman Cojuhari în activitatea Poștei Moldovei, cât și sub aspectul conflictului de interese, fapt care duce la prejudicierea redacțiilor, tipografiilor, editurilor, jurnaliștilor, a sutelor, poate chiar a miilor de salariați”, se mai arată în declarația API.

API atenționează autoritățile asupra contradicției majore dintre politica declarată a statului privind încurajarea dezvoltării mass-media, inclusiv prin crearea condițiilor optime în desfășurarea activității instituțiilor de presă, stabilită în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, și politicile reale impuse în urma deciziilor luate de Roman Cojuhari atât în calitatea sa de șef al Î.S. „Poșta Moldovei” cât și acțiunile sale în calitate de consilier municipal.

API a mai făcut un apel și către editorii de presă scrisă să nu accepte noile condiții dezavantajoase promovate de Cojuhari și să semnaleze neregulile din acest domeniu, se arată într-o declarație a API de la mijlocul lunii noiembrie.

#redactii #presa scrisa #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.