„Impune reguli care ar falimenta total redacțiile”. Roman Cojuhari, învinuit că mimează negocierile cu presa scrisă

Consilierul municipal al fracțiunii PAS, Roman Cojuhari proaspăt numit și la șefia Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”este învinuit de Asociația Presei Independente (API) că a mimat negocierile instituției cu presa scrisă, iar rezultatul ar putea duce la falimentarea mai multor redacții, scrie Realitatea.md.

Sursa citată scrie că Roman Cojuhari „impune condiții contractuale mai dezavantajoase pentru editori decât cele anterioare, asta în condițiile în care au fost nenumărate ședințe de lucru, care ar soluționa situația dificilă creată”.

„Nu este deloc întâmplătoare această situație, deoarece Roman Cojuhari acționează de pe două poziții: cea de consilier municipal, unde luptă cu un alt difuzor de presă, pe care la fel dorește să-i limiteze activitatea de distribuție și comerț, iar acum în calitate de director la Poșta Moldovei mimează și impune reguli care ar falimenta și lichida total redacțiile presei scrise, și ar scoate ziarelor din uz”, anunță API.

Chiar dacă asta ar însemna conflict de interese, Roman Cojuhari rămăne ferm pe poziții și insistă asupra aplicării mai multor decizii prin care pare că „se încearcă în general lichidarea redacțiilor presei scrise”.

Consiliul de Administrare al API și-au exprimat dezacordul și au solicitat public autorităților statului să intervină pentru a preveni falimentarea redacțiilor de presă scrisă din cauza condițiilor inacceptabile impuse la insistența lui Roman Cojuhari.

„Situația creată necesită un control riguros din partea autorităților competente în a verifica corectitudinea și afilierea lui Roman Cojuhari în activitatea Poștei Moldovei, cât și sub aspectul conflictului de interese, fapt care duce la prejudicierea redacțiilor, tipografiilor, editurilor, jurnaliștilor, a sutelor, poate chiar a miilor de salariați”, se mai arată în declarația API.

API atenționează autoritățile asupra contradicției majore dintre politica declarată a statului privind încurajarea dezvoltării mass-media, inclusiv prin crearea condițiilor optime în desfășurarea activității instituțiilor de presă, stabilită în Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova, și politicile reale impuse în urma deciziilor luate de Roman Cojuhari atât în calitatea sa de șef al Î.S. „Poșta Moldovei” cât și acțiunile sale în calitate de consilier municipal.

API a mai făcut un apel și către editorii de presă scrisă să nu accepte noile condiții dezavantajoase promovate de Cojuhari și să semnaleze neregulile din acest domeniu, se arată într-o declarație a API de la mijlocul lunii noiembrie.

#redactii #presa scrisa #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.