Moldova, codașă la investițiile străine pe cap de locuitor. Autoritățile au întârziat cu 15 ani atragerea capitalului

Eșecul privatizării, tergiversarea formării instituțiilor economice, precum și lipsa unor politici de atragere a investițiilor străine au făcut ca, în anul 2000, Republica Moldova să fie codașă la capitolul ISD per capita (107 USD), fiind net devansată de toate statele din regiune, cu excepția Ucrainei, potrivit Raportului de țară lansat de Expert Grup, care analizează evoluția economiei moldovenești la 30 de ani de la obținerea independenței.

Investițiile străine care au venit în următorii zece ani au țintit în mare parte afaceri orientate spre piața internă. Abia după anul 2010, odată cu accelerarea activității din Zonele Economice Libere, Moldova a reușit să atragă investitori orientați preponderent către export. Însă valoarea adăugată rămâne una scăzută, principalul beneficiu fiind locurile de muncă ce au fost create.

De altfel, judecând după prestația statelor din regiune, Republica Moldova a întârziat cu 10-15 ani procesul de atragere a investițiilor de tipul celor prezente în ZELuri (Automotive) și a ratat șansa de a atenua plecarea din țară a populației, în lipsa oportunităților economice. Din punct de vedere macroeconomic, rata de investiții pe economie15 a fost, în general, una modestă. Până în anul 2003, valoarea acestui indicator a oscilat în jurul mediei de referință de 20%, pentru ca cele mai înalte valori să fie consemnate în anii 2007 și 2008, singurele perioade când rata de investiții a depășit pragul de 40 la sută”, se mai spune în publicație.

După criza din anul 2009, nivelul de investiții pe economie a fluctuat în intervalul 26-30%. Deși, dincolo de ISD, mai ales după anul 2000 economia a beneficiat de infuzii de resurse financiare masive prin intermediul remiterilor, acestea au fost canalizate în mare parte în consum și investiții imobiliare, iar sectorul real nu a reușit decât într-o mică măsură să-și reînnoiască, din contul acestora, capacitățile de producție.

#capital #ISD #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.