Războiul gazelor continuă. Parlicov: Moscova va continua să genereze crize în Republicii Moldova

Moscova va continua să genereze artificial crize în Republica Moldova. Și acest lucru se întâmplă din cauza că autoritățile de la Chișinău percep discuțiile cu Gazprom doar pe filiera comercială, a declarat fostul director ANRE, Victor Parlicov la RTR Moldova.

Ultimele declarații ale lui Serghei Kuprianov, reprezentantul Gazprom arată clar componenta politică pe care pune accent concernul rus.

Kuprianov în ultimele declarații acuză direct autoritățile Republicii Moldova de incompetență că Chișinăul nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. Or, ca urmare a rugăminții, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin pentru a nu pune în pericol poporul moldovenesc a dispus să se aștepte cu plata pentru gaze. E scos în evidență Putin că și-ar face griji de poporul moldovenesc”, a explicat Victor Parlicov.

Autoritățile moldovenești ignoră componenta politică din discuțiile cu Moscova, iar Kremlinul o folosește din plin.

Acest lucru alimentează noi crize care ar putea fi generate de Gazprom. Nu exclud că în decembrie să ne pomenim într-o situație similară. Dacă nu se va reacționa politic pentru demotivarea Kremlinului. Autoritățile Republicii Moldova vor avea parte de crize sistematic”, a punctat Parlicov.

În data de 22 noiembrie, Gazprom anunța că Republica Moldova riscă să rămână fără gaz în cazul în care timp de 48 de ore dacă nu-și achită plata pentru gazul consumat în luna octombrie și noiembrie în sumă de 74,2 mil. USD circa 1,5 miliarde de lei.

Vineri, 26 noiembrie, Guvernul a aprobat în ședință proiectul de lege privind tranzacția pentru achitarea datoriei istorice și soluționarea problemei de cash flow de la Moldovagaz.

Potrivit proiectului de lege, cei 1,3 miliarde de lei alocați vor fi utilizați de compania de stat Energocom pentru stingerea datoriei din perioada anilor 2002 – 2008, dar și a plății pentru gazului din luna octombrie și noiembrie.

#gaz #criză #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.