Cafeaua, ar putea deveni un LUX. Asistăm la prețuri RECORD, cele mai mari din ultimul deceniu

27 Nov. 2021, 18:11
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
27 Nov. 2021, 18:11 // Slider //  MD Bani

Prețurile la cafeaua Arabica, cea mai consumată, au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Majorările sunt cauzate de mai mulți factori, în special de recolta slabă.

Cotațiile actuale sunt duble față de cele înregistrate cu un an în urmă. În ultima perioadă s-au văzut mai multe semne că vor fi recoltele slabe ale principalilor producători, Brazilia şi Columbia, anunță Bloomberg.

Consultanții atrag atenția că Brazilia va avea o recoltă slabă și în 2022, iar stocurile de cafea la producători sunt insuficiente.

Preţurile locale în Brazilia şi Columbia au ajuns deja la un nivel record. În ambele ţări crește numărul de fermieri care intră în incapacitate de plată după ce au încheiat contracte de la termen la preţuri mult mai mici decât cele înregistrate în prezent.

Însă întreg lanțul este sub stres, până la consumator. Aprovizionarea este dificilă când există efectiv un război al containerelor. În ultimele luni exportatorii brazilieni nu au putut exporta milioane de saci de cafea din cauza blocajelor din porturi. La rândul său Vietnamul, cel mai mare producător de cafea Robusta, s-a confruntat şi el cu probleme din cauza perturbărilor de-a lungul lanţurilor de aprovizionare şi creşterii costurilor cu transporturile maritime pe rutele din Asia.

Grupul israelian Strauss, proprietarul Doncafe şi Amigo, a anunţat că majorarea costurilor cu materiile prime i-a erodat marjele de profit dincolo de limita acceptabilă și va crește preţurile în România, Ucraina, Serbia şi Polonia.

În acest an, consumul global de cafea este preconizat să depășească 10 milioane de tone. Piaţa mondială ar urma să înregistreze o rată medie anuală de creştere de 9% în următorii trei ani, până la o valoare de peste 400 de miliarde de dolari.

Realitatea Live

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.