Top 10 cele mai bogate femei din SUA în 2021

Femeile reprezintă doar 14% din lista Forbes 400, clasament anual întocmit de ediția americană Forbes. Cele 56 de prezențe feminine au o avere cumulată estimată la 564 de miliarde de dolari, în creștere cu 100 de miliarde de dolari față de 2020, scrie forbes.ro.

Cu o avere estimată la 67,9 miliarde de dolari, Alice Walton (foto), moștenitoarea Walmart, rămâne cea mai bogată femeie din SUA pentru al șaptelea an consecutiv. Ea este cu 5,6 miliarde de dolari mai bogată decât anul trecut, ca urmare a creșterii cu 13% a acțiunilor Walmart.

MacKenzie Scott, fosta soție a lui Jeff Bezos (fondatorul Amazon), este a doua cea mai bogată femeie pentru al doilea an consecutiv – în ciuda faptului că a donat aproximativ 8,6 miliarde de dolari din 2020 până în prezent, către 780 de organizații nonprofit, ca parte a eforturilor sale continue de a dona moștenirea Amazon. Averea netă a lui Scott a crescut cu 1,5 miliarde de dolari în ultimul an, ajungând astăzi la circa 59 de miliarde de dolari.

Peste 90% dintre femeile pe care le regăsim în paginile Forbes 400 din 2021 sunt mai bogate decât anul trecut. Cea mai mare creștere a înregistrat-o directoarea executivă a Fidelity Investments, Abigail Johnson, a cărei bogății a crescut cu 10 miliarde de dolari. A doua cea mai mare creștere a înregistrat-o Larene Powell Jobs, văduva lui Steve Jobs și fondatoare companiei de investiții și advocacy Emerson Collective, în urma creșterii de 66% a acțiunilor Apple și de 53% a acțiunilor Disney.

Deși numărul total de femei a rămas același, trei nou-venite și o repatriere au înlocuit patru femei din clasamentul de anul trecut. Oprah Winfrey a părăsit lista Forbes 400 pentru prima dată în ultimii 26 de ani. Doris Fisher, cofondatoarea retailer-ului Gap, a ieșit si ea anul acesta din top. La fel și moștenitoarele imperiilor în real estate din New York – Amy Goldman Fowler și Diane Kemper.

1. Alice Walton
Avere netă: 67,9 miliarde de dolari
Sursa: Walmart

2. MacKenzie Scott
Avere netă: 58,5 miliarde de dolari
Sursa: Amazon

3. Julia Koch și familia
Avere netă: 51 de miliarde de dolari
Sursa: Koch Industries

4. Jacqueline Mars
Avere netă: 31,8 miliarde de dolari
Sursa: ciocolată, hrană pentru animale de companie

5. Miriam Adelson
Avere netă: 30,4 miliarde de dolari
Sursa: cazinouri

6. Abigail Johnson
Avere netă: 25,2 miliarde de dolari
Sursa: managementul banilor

7. Laurene Powell Jobs
Avere netă: 22,1 miliarde de dolari
Sursa: Apple, Disney

8. Diane Hendricks
Avere netă: 11 miliarde de dolari
Sursa: ABC Supply

9. Blair Parry-Okeden
Avere netă: 9,7 miliarde de dolari
Sursa: mass-media, auto

10. Ann Walton Kroenke
Avere netă: 9,3 miliarde de dolari
Sursa: Walmart

#femei bogate #avere #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.