Fiica fondatorului ZARA, Marta Ortega, devine președintele grupului de retail Inditex. Ce funcții a avut anterior

Proprietarul Zara, Inditex, a declarat că fiica fondatorului lanțului de modă spaniol urmează să devină președinta grupului.

Marta Ortega îl va înlocui pe Pablo Isla, care este președintele Inditex din 2011.

Grupul de fast fashion Inditex deține opt mărci, printre care Zara, Berskha, Pull&Bear și Massimo Dutti.

Zara a fost fondată de Amancio Ortega împreună cu fosta sa soție Rosalia în 1975 în Galicia, Spania.

Marta Ortega, în vârstă de 37 de ani, va deveni președinte în aprilie, o schimbare generațională mult așteptată care a surprins investitorii pentru că a fost însoțită de înlocuirea imediată a CEO-ului Carlos Crespo cu Oscar Garcia Maceiras. Acțiunile au scăzut cu până la 5,3%.

Schimbarea marchează părăsirea președintelui Pablo Isla, în vârstă de 57 de ani, care a condus faza de expansiune a Inditex timp de mai bine de un deceniu, mărind de șase ori valoarea de piață a companiei la 100 de miliarde de dolari. Au existat speculații tot mai mari de mai bine de un an că Isla ar fi dornic să meargă mai departe. În același timp, Marta Ortega câștigase încet-încet mai multă expunere publică și o implicare sporită în afacerea, fondată de tatăl ei Amancio, care are 85 de ani și deține un pachet de 59%.

Inditex a devenit unul dintre primii retaileri mari de îmbrăcăminte europeni care au atins niveluri de vânzări și profit înainte de pandemie, deoarece proprietarul Zara a beneficiat de un impuls către online. Câștigurile s-au dublat cu peste șase luni până în iulie, a raportat anterior compania.

Ortega va deveni președinte începând cu 1 aprilie, când Isla își va termina cariera de 17 ani la retailer.

Deși a ocupat diverse funcții la Inditex în ultimii 15 ani, Ortega nu a avut niciodată un loc de muncă de top management. Ea a fost cel mai implicată în consolidarea mărcii Zara, introducând mai multe colecții premium.

Conform informațiilor, Marta Ortega este mai puțin modestă decât tatăl ei, aceasta își face apariția la marile evenimente de modă din întreaga lume.

Abordarea Inditex contrastează cu rivalul suedez Hennes & Mauritz AB, care s-a îndepărtat de familia fondatoare anul trecut, când a numit-o pe Helena Helmersson în funcția de CEO.

CEO-ul Crespo se întoarce la fostul său loc de muncă de director de operațiuni. Înlocuitorul său, Garcia Maceiras, s-a alăturat Inditex în urmă cu opt luni în calitate de secretar general și secretar al consiliului de administrație. Avocatul a lucrat anterior la Banco Popular și Banco Santander SA.

De asemenea, compania creează un nou comitet de management, format din șefii diferitelor mărci împreună cu alți directori.

#marci #retailer #zara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.