Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Ion Țiriac, care susținea că i-a fost încălcat dreptul la viață privată și de familie, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.
Miliardarul acuza un jurnalist și publicația Financiarul de defăimare pentru un articol scris în anul 2010, referitor la averile mai multor personalități române și datoriile acestora către statul român, printre care se număra și Țiriac, scrie money.ro.
„În hotărârea de cameră de astăzi în cazul Țiriac (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat «nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția europeană a drepturilor omului». Curtea a constatat în special că, întrucât articolul a fost un amestec de judecată de valoare și a susținut declarații bazate pe fapte, nu a avut niciun efect negativ perceptibil asupra vieții reclamantului și, întrucât nu a fost scris cu rea-credință, constatarea instanțelor interne în favoarea jurnalistului și publicației fuseseră în conformitate cu Convenția”, se arată într-un comunicat emis marți de CEDO.
Context
În 2010, un jurnalist de la ziarul național Financiarul a publicat un articol intitulat „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.
Articolul se referea la datoria față de stat a celor 15 cei mai bogați oameni din România și includea fotografia lui Țiriac. Potrivit articolului, doar două persoane enumerate datorau mai mult decât Ion Țiriac.
„În articol se spunea că averea sa de 900 de milioane de euro „nu a fost suficientă pentru a acoperi găurile rămase în bugetul statului de către partenerul său… societatea MECB SRL, care datorează Statului 5.586.833 de RON”, arată CEDO.
O altă datorie a firmelor în care este implicat Ioan Țiriac este de 312.637 de RON prin UCSR SA.
„Milionarul are datorii suplimentare tot prin societatea PAM SA”, și a sugerat că fiscul „numără datoriile companiilor închise în timp ce milionarii numărau banii din conturile lor personale offshore”, se arăta în articolul din 2010. Jurnalistul a adăugat că, dacă nu ar fi fost deja „de ajuns să nu-și mai plătească datoriile către stat, marea majoritate a oamenilor de afaceri au fost conectați direct la contractele de achiziții publice”.
Țiriac a intentat un proces împotriva jurnalistului și împotriva holdingului ziarului. El a susținut că articolul a fost defăimător în privința lui și a companiilor în care era implicat și a pretins 130.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral, deoarece articolul îi încălcase drepturile la imaginea personală, la onoare și la demnitate. El a susținut, în plus, că jurnalistul nu a reușit să ofere cititorului informații clare și exacte. El a subliniat numeroasele presupuse falsuri din articol, respingând multe dintre afirmațiile de fraudă financiară împotriva sa.
Potrivit informațiilor, averea lui Ion Țiriac, inclusiv automobilele, bunurile imobiliare se estimează la 7,2 miliarde de lei.
