Statul se ține cu „dinții” de bancheri. Câți bani au împrumutat autoritățile?

Activele băncilor moldovenești au constituit 113,8 miliarde lei, majorându-se pe parcursul a 9 luni ale anului 2021 cu 9,6% (10,0 miliarde lei), potrivit datelor Băncilor Naționale a Moldovei.

Creditele au avut o pondere de 52,1 miliarde de lei cu 2,5 puncte procentuale mai mult. Ponderea împrumuturilor acordate statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat și în certificatelor Băncii Naționale (CBN) a constituit 16,4% (18,6 miliarde lei), fiind în descreștere cu 1,2 p.p.

Totodată, băncile țin la BNM 21,5 miliarde lei sau 18,9% din totalul activelor. Restul activelor, care constituie 19,0% (21,7 mil. lei), sunt menținute de către bănci în alte bănci, în numerar, imobilizări corporale, imobilizări necorporale etc. Ponderea acestora s-a majorat cu 1,7 p.p. față de sfârșitul anului precedent.

La sfârșitul lunii septembrie profitul în sistemul bancar a însumat 1,65 miliarde lei, majorându-se cu 44,1% (507,4 milioane lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent, ajungând aproape de valoarea înregistrată în septembrie 2019, de 1,77 miliarde lei.

Majorarea profitului este determinată, în mare parte, de majorarea veniturilor din onorarii și comisioane cu 409,4 milioane lei (29,2%) și a veniturilor din dobânzi – cu 405,0 milioane lei (12,5%), precum și ca urmare a reluării pierderilor cauzate de deprecierea activelor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în sumă de 360,4 milioane lei (90,3%).

#împrumuturi #active #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi