UE va aloca 7 milioane de euro pentru Republica Moldova pentru chestiuni militare. Alte 3 țări vor primi asistență

Consiliul a adoptat astăzi un set de decizii care stabilesc patru măsuri de asistență în cadrul Institutului European pentru Pace (IEP) în sprijinul Georgiei, Republicii Moldova, Ucrainei și Republicii Mali. În acest sens, Republica Moldova va beneficia de 7 milioane de euro.

De asemenea, UE oferă asistență și pentru Georgia, Ucraina și Republica Mali.

Aceste măsuri urmăresc să consolideze capacitățile țărilor beneficiare în chestiuni militare și de apărare, cu scopul de a promova reziliența internă. Pentru Georgia, Republica Moldova și Ucraina, UE urmărește, de asemenea, să sporească capacitatea și interoperabilitatea forțelor armate locale pentru a contribui la misiunile și operațiunile militare ale Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Măsurile sunt ca răspuns la solicitările trimise Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate de către țările implicate.

Toată asistența va fi condiționată de respectarea legislației internaționale relevante, în special a drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar, precum și a instrumentelor juridice relevante și a celor mai bune practici bazate pe regulile, standardele și politicile internaționale și ale UE în domeniul furnizării de echipamente pentru forțele armate. Niciuna dintre măsuri nu implică furnizarea de echipamente concepute pentru aplicarea forței letale, se arată într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Potrivit informațiilor, această măsură de asistență va contribui la consolidarea capacităților Serviciului Medical Militar și a Batalionului de Inginerie al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, inclusiv a capacității acestora de a furniza serviciile respective civililor în situații de criză sau de urgență. În special, UE va finanța furnizarea de echipamente medicale pentru Serviciul Medical Militar și de echipamente de eliminare a munițiilor explozive pentru Batalionul de Inginerie.

Măsură este în valoare de 7 milioane de euro pe o perioadă de 36 de luni.

Respectiv, Georgia va beneficia de asistență în valoare de 12,75 milioane de euro, Ucraina de 31 de milioane de euro, și Republica Mali de 24 de milioane de euro.

#chestiuni militare #aparare #asistenta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.

#ormuz #strimtoare #petrol