Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE - producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Şeful celui mai mare operator de facilităţi de stocare a gazelor naturale din Europa, Snam, a avertizat că dacă iarna aceasta va fi deosebit de rece, criza gazelor din UE se va înrăutăţi. Aceasta deoarece din cauza consumului prea rapid instalaţiile de pompare nu vor putea ţine pasul, presiunea se va reduce, făcând ca livrările să fie imposibile.

De pe o altă piaţă vin alte veşti înfiorătoare. Un strateg al multinaţionalei americane de servicii financiare Jefferies a spus că dacă economia mondială se redeschide complet, având în vedere setea de energie şi dependenţa uriaşă de combustibilii fosili, preţurile petrolului s-ar putea duce la 150 de dolari barilul, de la 65-70 de dolari pe baril în prezent. El a precizat totuşi că redeschiderea completă a economiilor este o mare incertitudine.

Ce ar trebui publicul să ştie este că astfel de veşti şi prognoze atrag atenţia asupra celui care le face, iar acest lucru înseamnă publicitate. În vremuri de criză, teama se vinde bine. De asemenea, este în interesul anumitor companii şi investitori să influenţeze piaţa într-o anumită direcţie.

Compania italiană Snam, ca operator de infrastructură şi rezervoare de gaze, are tot interesul ca gazele naturale să curgă în Europa şi Italia.

Actuala criză a gazelor din Europa are la bază producţia europeană insuficientă şi faptul că gigantul rus Gazprom nu vrea, sau nu poate, să suplimenteze livrările de gaze către statele membre ale UE.

Snam este, de asemenea, acţionar la parteneriatul internaţional care operează gazoductul TAP, o conductă ce aduce în UE gaze naturale din Azerbaidjan.

În urmă cu câţiva ani, italienii au discutat cu Gazprom o posibilă colaborare. Acum, scrie Bloomberg, citat de ZF, Snam a atras atenţia unor investitori străini.

Şeful Snam Marco Alvera a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că „dacă va fi o iarnă rece, vom da de probleme mari, mari“.

Bloomberg, care în unele materiale scrie că Europa poate ieşi din criză făcând pe plac Gazprom şi grăbind punerea în funcţiune a gazoductului rus Nord Stream 2, pe care SUA şi Polonia nu-l vor, avertizează în materialul cu Alvera că preţurile ridicate la gaze pot forţa fabrici şi companii industriale să reducă consumul şi producţia.

#conducte #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.