Asociația Moldovenească de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase: “PROCURATURA LUI CĂRUCERU”

03 Dec. 2021, 13:12
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
03 Dec. 2021, 13:12 // Actual //  MD Bani

Dezmățul pe dosarul Metalferos continuă. Președintele Asociației Moldovenești de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase, Ion Drăniceru a declarat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că reprezentanții Asociații vor depune o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor, deoarece ilegalitățile comise pe dosarul Metalferos de către procurorul de caz Vladislav Căruceru depășesc orice normă legală.

În cadrul conferinței, președintele Asociații, Ion Drăniceru a menționat că pe lângă faptul că dosarul a fost fabricat după bunul plac al procurorului Căruceru, acum după ce este finalizat, învinuiții sunt lipsiți până și de drepturile de face cunoștință cu materialele dosarului. Învinuiților pe dosar li s-au oferit doar 6 zile, după un grafic necoordonat cu aceștia, de a face cunoștință cu acuzațiile imputate în 259 de volume. Astfel, în mod intenționat și artificial sunt create circumstanțe pentru ca apărarea să fie imposibilă, fiind încălcate toate normele procedurale și drepturile legale.

Mai mult, Ion Drăniceru a declarat că există probe concludente care atestă legătura directă dintre procurorul pe caz, Vladislav Căruceru și așa numitul ”martor-cheie în dosarul Metalferos” omul de afaceri Valentin Eşanu, care continuă să fie favorazitat de organele de anchetă în afacerile sale de pe piața metalelor. Membrii asociații au depus peste 50 de plângeri, atestând cu probe toate încălcările adminise pe acest dosar de către procurorul de caz, însă toate au fost ignorate. Drăniceru a declarat că toate aceste fărădelegi arată clar că investigatiile pe dosarul Metalferos sunt mimate, procurorii folosind câteva companii ca țapi ispățitori, în timp ce este favorizat ”principalul martor” al acuzării Valentin Eșanu. 

“În situația dată nu ne rămîne altceva decît să înaintăm o plângere la Consiliul Superior al Procurorilor. Ne rezervăm dreptul să înaintăm sesizările la Comisiile Parlamentare de profil. Concomitent ne rezervăm dreptul să informăm ambasadele Statelor Unite ale Americii și Uniunii Europene privind încălcările flagrante care au loc în organele Procuraturii. În timp ce partenerii străini oferă granturi pentru finanțarea reformelor în sectorul justiției Republicii Moldova, de fapt nimeni nici nu luptă cu corupția, dosarele rămân a fi instrumentate și fabricate la comandă, cu lipsă totală de transparență”, a declarat președintele AMRPMFN, Ion Drăniceru.

Luni, 29 Noiembrie, avut loc prima audiență pe marginea dosarului Metalferos a Reprezentanților Asociației Moldovenești de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase la conducerea Procuraturii Generale.  În cadrul audienței, au fost relatate fapte care demonstrează că procurorul pe caz Vladislav Căruceru în complicitate cu martorul principal, fondatorul și beneficiarul final al SRL ”Sofilarex Plus” Valentin Eșanu instrumentează cazul după bunul său plac, abuziv și prin metode ilegale, fără a administra probe, iar cele administrate se bazează pe fals și mărturie ilegale, iar documentele și probele prezentate de către cei vizați pe dosar nu sunt luate în calcul de către investigatorii pe acest dosar de rezonanță or segmentul de reciclare și colectare a metalelor nu a participat la careva scheme ilegale din cadrul SA ”Metalferos”. Reieșind din cele enunțate, reprezentanții asociației au solicitat să fie încetate toate acțiunile abuzive în raport cu agenții economici și să fie numit un nou procuror de caz pe dosarul Metalferos.

30 Sept. 2026, 12:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Sept. 2026, 12:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că Republica Moldova nu a renunțat la colaborarea cu Fondul Monetar Internațional, chiar dacă anterior autoritățile au declarat că țara nu mai are nevoie de finanțare directă din partea FMI. Potrivit ministrului, problema ține de necesarul concret de finanțare al bugetului și de sursele deja disponibile.

Întrebată despre declarațiile făcute anterior de fostul ministru al Finanțelor, Andrian Gavriliță, potrivit cărora Republica Moldova nu mai depinde de banii FMI, Belous a spus că nu poate comenta exact formularea acestuia, dar a explicat că lipsa unei nevoi imediate de finanțare nu înseamnă și reducerea parteneriatului cu instituția.

„Fondul Monetar Internațional este un partener foarte bun și ne-a oferit permanent atât suport tehnic, cât și suport financiar, pentru necesitățile bugetului, în condiții foarte bune”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul a explicat că, atunci când este elaborat bugetul, autoritățile trebuie să estimeze cât vor cheltui efectiv și ce volum de împrumuturi este necesar pentru acoperirea deficitului. Dacă necesarul de finanțare este deja acoperit prin alte surse interne sau externe, statul nu ar trebui să contracteze suplimentar credite doar pentru că acestea sunt disponibile.

„Trebuie să fim realiști. Noi nu putem să ne împrumutăm la infinit, ci trebuie să ne împrumutăm strict pentru necesitățile pe care le avem”, a spus Belous.

Ea a precizat că, în situația în care deficitul bugetar crește sau apar cheltuieli suplimentare, iar sursele interne ori creditele deja contractate nu sunt suficiente, Guvernul poate reveni la partenerii externi, inclusiv la FMI, pentru identificarea unor noi surse de finanțare.

În mai 2026, Republica Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui nou program pe 36 de luni prin Instrumentul de coordonare a politicilor, PCI. Acesta este un instrument fără finanțare directă, destinat susținerii politicilor economice și reformelor. Ministerul Finanțelor

Documentele FMI arată că autoritățile moldovene au optat pentru un instrument nefinanțat deoarece au apreciat că situația macroeconomică nu mai impunea finanțare de urgență, iar accentul urma să fie pus pe stabilitate, reforme și consolidarea credibilității politicilor economice.

Ultimul acord cu FMI a fost suspendat în toamna anului 2025, după ce Republica Moldova nu și-a onorat mai multe angajamente cu privire la cheltuieli, iar fondul a suspendat două tranșe în sumă de 170 milioane de lei.