Cum au intrat giganţii Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft în clubul trilionarilor în dolari şi ce i-ar putea detrona

Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft, cei patru veterani ai selectului club de peste 1.000 de miliarde de dolari capitalizare din SUA, au un avantaj de care nou-venitul Tesla încă nu se poate bucura, respectiv veniturile masive care vin la pachet cu dominarea pieţei, scrie ZF.

De asemenea, aceste companii se regăsesc preponderent în portofoliile multor investitori şi reprezintă 20% din valoarea indicelui S&P 500.

Cele patru companii au o capitalizare cumulată de aproape 9.000 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, Germania şi Japonia înregistrează un produs intern brut (PIB) de 5.000 de miliarde de dolari, respectiv 4.000 de miliarde de dolari

Înaintea şedinţei de tranzacţionare de miercuri, Alphabet (GOOGL) afişa o valoare de piaţă de 1.890 de miliarde de dolari, iar acţiunile ofereau un randament de 90% prin comparaţie cu maximul înregistrat înainte de izbucnirea pandemiei, conform Fortune.

Principalul avantaj al gigantului este constituit de Google, divizie ce reprezintă 30% din piaţa americană de publicitate digitală. Businessul este o maşinărie de generat profituri, fiind alimentat în principal de YouTube.

În ceea ce priveşte Amazon (AMZN), pandemia a reuşit să intensifice dependenţa pentru comerţ virtual în SUA, unde gigantul este lider indiscutabil, iar segmentul de cloud al companiei ocupă şi astăzi prima poziţie în piaţă.

Mai mult, ambele divizii oferă un grad ridicat de rezistenţă în faţa inflaţiei, aspect dovedit printr-o creştere de 63% a acţiunilor faţă de recordul pre-pandemie şi o capitalizare de 1.780 de miliarde de dolari.

Totuşi, retailerii mari (Walmart, Target) şi mici devin tot mai buni la e-commerce, iar o competiţie mai puternică poate însemna o creştere mai slabă. Acţiunile AMZN se tranzacţionează la un multiplu de 70x veniturile estimate pentru următoarele 12 luni (cu mult peste media S&P de 24), iar investitorii şi-ar putea pierde din entuziasm dacă dinamica Amazon s-ar aplatiza.

Acţiunile Apple (AAPL) s-au apreciat cu peste 100% de la maximul de dinainte de coronavirus. În prezent, Apple este cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 2.710 de miliarde de dolari.

Ecosistemul Apple de produse high-end – de la iPad-uri, iPhone-uri, computere la aplicaţii şi servicii ca Apple Music – ţine clienţii loiali şi păstrează marjele la niveluri extrem de puternice. De exemplu, Apple a fost cea mai profitabilă companie inclusă în clasamentul Fortune 500 de şase ori în ultimii şapte ani.

Criza globală de semiconductori constituie însă o mare problemă pentru o companie care pune atât de mult accent pe hardware.

Totodată, o instanţă de judecată din SUA a decis recent ca Apple să îndrume utilizatorii de iPhone-uri către metode alternative de plată, aflate în afara App Store, mişcare ce ar putea afecta profiturile magazinului de aplicaţii.

Cunoscută în trecut exclusiv pentru sistemul de operare Windows şi programele Office, Microsoft (MSFT) cuprinde acum servicii de cloud (Azure), o platformă populară de gaming (Xbox), divizii de securitate cibernetică şi inteligenţă artificială. La fel ca în cazul Apple, produsele companiei tind să se „lipească” de clienţi şi oferă o creştere previzibilă a veniturilor.

Acţiunile MSFT înregistrează o creştere de aproximativ 80% de la recordul pre-pandemie şi capitalizarea ajunge la 2.480 de miliarde de dolari.

La capitolul „riscuri”, businessul de cloud, cea mai recentă poveste de succes a companiei, se confruntă cu o competiţie serioasă prin Amazon, Google şi alţi jucători, iar uneltele de productivitate de tip „web-based” continuă să micşoreze cota de piaţă a Windows.

#Alphabet #valoare #amazon #companii #Investiții #Microsoft #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.