Milionarul care a cumpărat cafeneaua Guguță spune cât a dat pentru bijuteria din centrul capitalei

Regata Imobiliare, controlată de milionarul Ceslav Ciuhrii, este proprietara unui cunoscut local din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din capitală. Ceva firesc, la prima vedere, dacă nu ar fi vorba despre cafeneaua „Guguţă”, obţinută anterior în urma unor tranzacţii dubioase de către firma „Finpar Invest”, controlată de şeful PD, Vladimir Plahotniuc.

Mulți mă consideră vinovat de acest proiect și așteaptă ca eu să fiu pedepsit pentru asta. Vreau să văd care este pedeapsa, ce vor ei ca eu să construiesc acolo. Eu chiar vreau să fac ceva bun pentru oameni, dar trebuie să se încadreze în niște limite, când vorbim de afaceri. Au fost speculații ca să mi-o ia. Înseamnă că ne întoarcem în perioada sovietică. Nu poate să mi-o ia, poate doar să mi-o cumpere”, a explicat omul de afaceri Ceslav Ciuhrii în interviul „Fără Protocol”.

Potrivit acestuia, este o clauză în contract pe care nu o poate divulga, însă a spus că i-a achitat lui Plahotniuc peste de două milioane de euro.

Ciuhrii spune că a cumpărat cafeneaua Guguță la pachet cu alte terenuri pe care le-a negociat pentru compania Kaufland.

Achiziția cafenelei Guguță de Regata Imobiliare a avut loc pe 27 iunie 2017, la doar două săptămâni după ce Curtea Supremă de Justiţie a trimis la rejudecare dosarul prin care compania controlată de Vladimir Plahotniuc, „Finpar Invest”, cerea permisiunea de a construi un hotel în Grădina Publică „Ştefan Cel Mare şi Sfânt”. Publicaţia notează că „Regata Imobiliare” SRL, noua proprietară a cafenelei „Guguţă”, are ca unic asociat firma „Biotehnos” SRL, fondată de Ceslav Ciuhrii.

„Regata Imobiliare” s-a judecat anterior cu Primăria pentru privatizarea terenului din Grădina Publică „Ștefan cel Mare”, unde actualmente se află cafeneaua „Guguță”. Astfel, în noiembrie 2018, prin decizia Curții Supreme de Justiție, „Regata Imobiliare” a obținut dreptul de a privatiza terenul aferent cafenelei și a de a construi un centru socio-cultural și de agrement în Grădina Publică.

Mai mulți membri ai societății civile, dar și comunicatatea „Occupy Guguță”, pledează pentru păstrarea cafenelei „Guguță” și se opun demolării acesteea. Membrii „Occupy Guguță” au criticat anterior în mai multe instanțe decizia autorităților de permite construcția un nou edificiu, chiar în Grădina Publică Ștefan cel Mare, organizând în acest sens mai multe manifestații publice.

#Guguță #Ciuhrii #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație