Nicu Popescu: De anul viitor urmează să vedem cum navigăm spre implementarea pachetului III energetic

A fost pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul a negociat cu Gazprom de pe o poziție avantajoasă, țara fiind capabilă să procure gaz din surse alternative. O spune vicepremierul Nicu Popescu, potrivit căruia contractul cu Gazprom nu împiedică Republica Moldova să implementeze unele prevederi ale Pachetului III Energetic privind liberalizarea pieței energetice, notează IPN.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, respinge ideea agreării unor condiții politice sau geopolitice cu Federația Rusă prin semnarea contractului cu Gazprom. Oficialul spune că toate angajamentele asumate de Republica Moldova în fața concernului rus se regăsesc în Protocolul anexat contractului, document făcut public de către Guvernul de la Chișinău.

„În protocol nu există condiții geopolitice, dar anumite acțiuni pe care trebuie să le întreprindem nu sunt neapărat de ordin economic sau financiar. Organizarea comisiei interguvernamentale nu este o solicitare financiară, este un angajament pe care trebuie să-l îndeplinească două Guverne. Angajamentul privind nereformatarea, nerestructurarea imediată a Moldovagaz presupune și schimbări legislative, în legea cu privire la gazele naturale. Angajamentul privind implementarea pachetului III energetic a fost amânat de mai multe ori, și anterior amânarea s-a făcut din același motiv, ca și în acest an, adică lipsa unor surse alternative de gaz și acest lucru ne-a constrâns acțiunile”, a spus Nicu Popescu, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră”de la TV8.

Potrivit protocolului semnat cu Gazprom, Republica Moldova se angajează să se abțină de la restructurarea Moldovagaz, până la achitarea integrală a datoriilor acumulate de malul drept. În același document, Republica Moldova se angajează să asigure realizarea unui audit internațional care va demonstra cum s-au acumulat datoriile Moldovagaz.

„De anul viitor urmează să vedem cum navigăm spre implementarea pachetului III, pentru că nerestructurarea Moldovagaz nu presupune faptul că Republica Moldova nu poate deloc implementa prevederi legate de liberalizarea pieței. Există măsuri de fortificare, îmbunătățire a securității energetice care nu au fost întreprinse până acum, dar care pot fi făcute fără restructurarea imediată a Moldovagaz. A fost pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când Guvernul a negociat cu Gazprom de pe poziția în care găsise modelul practic de achiziționare a gazului din alte surse”, a mai spus Nicu Popescu.

Contractul de achiziție a gazului a fost semnat cu concernul rus Gazprom pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit documentului, Republica Moldova se angajează să achite la data de 20 a fiecărei luni atât plata pentru consumul lunii precedente, cât și 50% din plata în avans pentru luna curentă.

#nicu popescu #pachetul energetic #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.