Întrevederea Octavian Armașu – Katarina Mathernova. Au discutat despre activitatea sectorului bancar

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu a avut o întrevedere cu Directorul general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, Katarina Mathernova. Cei doi oficiali au discutat despre activitatea sectorului bancar și reformele din acest domeniu.

În cadrul întrevederii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, s-a referit la evoluțiile macrofinanciare și economice din Republica Moldova, activitatea sectorului bancar și măsurile întreprinse de BNM pe fondul crizei energetice și a situației pandemice.

În acest context, Octavian Armașu a subliniat că datorită reformelor realizate în sectorul bancar, în prezent, acest sector este viabil și stabil, armonizat cu standardele internaționale și europene (Basel III), cu o arhitectură financiară adecvată, cu servicii și produse bancare calitative. Șeful băncii centrale a precizat că grație acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.

La rândul său, Katarina Mathernova, Director general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, a apreciat progresul obținut de BNM în reformarea sistemului bancar și a menționat importanța continuării reformelor pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova. Katarina Mathernova a reiterat deschiderea Uniunii Europene de a fi alături de țara noastră, inclusiv prin acordarea noii asistențe macrofinanciare.

Un alt subiect discutat de oficialii a fost procesul de preluare de către BNM, în vara anului 2023, a competențelor de supraveghere a sectorului financiar nebancar – competențe care în prezent aparțin Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Totodată, în cadrul discuțiilor, a fost abordat subiectul privind aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). În acest sens, s-a menționat că participanții la proces analizează criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

#octavian armsu #Katarina Mathernova #guvernator #intrevedere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.