Întrevederea Octavian Armașu – Katarina Mathernova. Au discutat despre activitatea sectorului bancar

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu a avut o întrevedere cu Directorul general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, Katarina Mathernova. Cei doi oficiali au discutat despre activitatea sectorului bancar și reformele din acest domeniu.

În cadrul întrevederii, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, s-a referit la evoluțiile macrofinanciare și economice din Republica Moldova, activitatea sectorului bancar și măsurile întreprinse de BNM pe fondul crizei energetice și a situației pandemice.

În acest context, Octavian Armașu a subliniat că datorită reformelor realizate în sectorul bancar, în prezent, acest sector este viabil și stabil, armonizat cu standardele internaționale și europene (Basel III), cu o arhitectură financiară adecvată, cu servicii și produse bancare calitative. Șeful băncii centrale a precizat că grație acestor rezultate, dar și a măsurilor de politică monetară întreprinse de BNM, a fost posibilă susținerea populației și a economiei naționale pe timp de pandemie.

La rândul său, Katarina Mathernova, Director general adjunct al Direcției Generale Vecinătate și Negocieri privind Extinderea Comisiei Europene, a apreciat progresul obținut de BNM în reformarea sistemului bancar și a menționat importanța continuării reformelor pentru asigurarea stabilității financiare a Republicii Moldova. Katarina Mathernova a reiterat deschiderea Uniunii Europene de a fi alături de țara noastră, inclusiv prin acordarea noii asistențe macrofinanciare.

Un alt subiect discutat de oficialii a fost procesul de preluare de către BNM, în vara anului 2023, a competențelor de supraveghere a sectorului financiar nebancar – competențe care în prezent aparțin Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF).

Totodată, în cadrul discuțiilor, a fost abordat subiectul privind aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA). În acest sens, s-a menționat că participanții la proces analizează criteriile de aderare și etapele care urmează a fi întreprinse în asumarea acestui angajament.

SEPA (zona unică de plăţi în euro) este o iniţiativă a industriei bancare europene, creată cu sprijinul Comisiei Europene şi al Băncii Centrale Europene, care are scopul înființării unei zone integrate de plăţi în euro şi să asigure că plăţile transfrontaliere în euro sunt la fel de facile şi eficiente precum cele interne.

#octavian armsu #Katarina Mathernova #guvernator #intrevedere #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.