Criza nu s-a sfârşit. Ce spun analiștii despre impactul Omicron asupra economiilor din întreaga lume

07 Dec. 2021, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 17:55 // Actual //  MD Bani

Chiar în momentul în care criza lan­ţurilor de aprovizionare pro­vocată de coronavirus dădea semne de stabilizare, apariţia noii tulpini de coronavirus Omicron a dat totul peste cap, creând panică şi ameninţând procesul de redresare a economiei mondiale. Analiştii şi marile instituţii financiare ale lumii se grăbesc să creioneze scenarii privitoare la cât de puternic ar putea fi impactul noii tulpini asupra economiilor lumii, scrie ZF.

Porturile şi companiile se luptă cu criza mondială a lanţurilor de aprovizionare de la începutul anului. Chiar în momentul în care criza părea că începe să se stabilizeze, industria se confruntă acum cu o nouă lovitură: noua tulpină de coronavirus Omicron, scrie CNBC.

Omicron este „un nou test de rezistenţă“ pentru lanţurile de aprovizionare aflate deja sub presiune, arată Per Hong, din cadrul firmei de consultanţă Kearney.

Analiştii de la ING au trei scenarii privitoare la impactul noii tulpini. În primul, Omicron se dovedeşte „o furtună într-o ceaşcă de ceai“. În acest caz, băncile centrale merg mai departe cu planurile de înăsprire a politicii monetare. În zona euro, lockdown-urile încetinesc creşterea în perioada de Crăciun şi la începutul anului viitor, dar situaţia se îmbunătăţeşte în primăvară. BCE începe procesul de taperind pe fondul îngrijorărilor în creştere privind inflaţia.

În scenariul doi, cel de bază pentru analiştii ING, Omicron se dovedeşte o tulpină dificilă, dar nu un dezastru. Nivelul ridicat de vaccinare şi sosirea boosterelor înseamnă că Europa este mai puţin afectată decât alte părţi ale lumii, cum ar fi SUA. Redresarea lanţurilor de apro­vizionare continuă să fie amânată.

În scenariul trei, noua tulpină dă o lovitură serioasă economiei mondiale. Şi totuşi, impactul economic nu va fi probabil la fel de puternic ca în iarna anului trecut. Economiştii ING anticipează o scădere a PIB-ului pe primul trimestru în cele mai mari economii dezvoltate în acest scenariu, dar nu la fel de profundă ca la începutul anului 2021. Însă redresarea ulterioară ar putea fi graduală.

Firmele includ acest factor în deciziile de business, ceea ce le va limita apetitul de a investi. Consumatorii îşi cresc economiile, iar ritmul de creştere general se dovedeşte mai modest în 2022 comparativ cu redresările rapide înregistrate în T2 şi T3 din 2021.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează la rândul său că noua tulpină de coronavirus ar putea duce la o revizuire în jos a proiecţiilor de creştere. Omicron ar putea încetini recuperarea economiei mondiale, potrivit acesteia, scrie Deutsche Welle.

În cel mai recent raport al său, FMI anticipa o creştere de 5,9% a economiei mondiale în acest an şi de 4,9% anul viitor. SUA şi alte mari economii ale lumii au suferit reduceri majore ale prognozelor de creştere după apariţia tulpinii delta.

Avertismentul FMI vine după o atenţionare similară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. OCDE a arătat că se teme că noua tulpină va amplifica penuriile, va împinge inflaţia în sus, sau chiar va forţa o repetare a primei faze a pandemiei, putând provoca o încetinire severă a economiei mondiale, scrie The Guardian.

17 Nov. 2026, 10:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 10:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să aloce 4,78 miliarde de lei pentru drumuri în anul 2027, cu aproximativ 337 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor, finanțarea infrastructurii rutiere va crește cu 7,6%, iar banii urmează să fie direcționați către întreținerea, reparația, modernizarea și reconstrucția drumurilor naționale.

Datele din proiectul de lege arată că pentru programul „Dezvoltarea drumurilor” sunt prevăzute 4,775 miliarde de lei, comparativ cu 4,439 miliarde de lei în bugetul precizat pentru 2026.

Din suma totală, Fondul rutier va beneficia de 2,675 miliarde de lei. Proiectul stabilește că defalcările anuale din accizele la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 60,38% din volumul total al acestora.

O componentă  a finanțării o reprezintă proiectele de infrastructură rutieră realizate cu sprijinul partenerilor externi. În bugetul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale sunt prevăzute 1,038 miliarde de lei pentru investiții capitale în dezvoltarea drumurilor.

Printre proiectele care urmează să beneficieze de finanțare se numără reconstrucția drumului R34 Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești, pentru care sunt rezervate 130 de milioane de lei, precum și construcția drumului de ocolire a orașului Cimișlia, cu o alocare de 110 milioane de lei.

Alte 190 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reconstrucția drumului M5, care traversează țara pe direcția frontiera cu Ucraina–Criva–Bălți–Chișinău–Tiraspol–frontiera cu Ucraina.

Pentru modernizarea sectorului al doilea al drumului de centură al municipiului Chișinău sunt planificate 40 de milioane de lei, iar pentru reconstrucția drumului M1, pe traseul frontiera cu România–Leușeni–Chișinău–Dubăsari–frontiera cu Ucraina, alte 50 de milioane de lei.

Proiectul „Conectivitate rurală în Moldova” beneficiază de o finanțare de 368,2 milioane de lei. Din această sumă, 70 de milioane de lei sunt destinate reconstrucției drumului de acces spre postul vamal Leușeni, iar 60 de milioane de lei construcției drumului de acces spre postul vamal Ungheni.

Tot în cadrul acestui proiect sunt prevăzute câte 100 de milioane de lei pentru reconstrucția coridoarelor rutiere 8 și 24, precum și 38,2 milioane de lei pentru coridorul 5.

În ceea ce privește întreținerea drumurilor, propunerile pentru Fondul rutier indică 1,536 miliarde de lei pentru lucrări de întreținere, inclusiv 517,3 milioane de lei pentru întreținerea curentă pe timp de vară și 402,2 milioane de lei pentru întreținerea drumurilor în perioada de iarnă.

Separat, sunt planificate 573,8 milioane de lei pentru reparațiile capitale ale drumurilor și podurilor, precum și 170 de milioane de lei pentru alte lucrări de reparație.

Bugetul pentru 2027 prevede, în ansamblu, cheltuieli de 112,26 miliarde de lei și venituri de 92,33 miliarde de lei, cu un deficit estimat la 19,93 miliarde de lei.