Criza nu s-a sfârşit. Ce spun analiștii despre impactul Omicron asupra economiilor din întreaga lume

07 Dec. 2021, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 17:55 // Actual //  MD Bani

Chiar în momentul în care criza lan­ţurilor de aprovizionare pro­vocată de coronavirus dădea semne de stabilizare, apariţia noii tulpini de coronavirus Omicron a dat totul peste cap, creând panică şi ameninţând procesul de redresare a economiei mondiale. Analiştii şi marile instituţii financiare ale lumii se grăbesc să creioneze scenarii privitoare la cât de puternic ar putea fi impactul noii tulpini asupra economiilor lumii, scrie ZF.

Porturile şi companiile se luptă cu criza mondială a lanţurilor de aprovizionare de la începutul anului. Chiar în momentul în care criza părea că începe să se stabilizeze, industria se confruntă acum cu o nouă lovitură: noua tulpină de coronavirus Omicron, scrie CNBC.

Omicron este „un nou test de rezistenţă“ pentru lanţurile de aprovizionare aflate deja sub presiune, arată Per Hong, din cadrul firmei de consultanţă Kearney.

Analiştii de la ING au trei scenarii privitoare la impactul noii tulpini. În primul, Omicron se dovedeşte „o furtună într-o ceaşcă de ceai“. În acest caz, băncile centrale merg mai departe cu planurile de înăsprire a politicii monetare. În zona euro, lockdown-urile încetinesc creşterea în perioada de Crăciun şi la începutul anului viitor, dar situaţia se îmbunătăţeşte în primăvară. BCE începe procesul de taperind pe fondul îngrijorărilor în creştere privind inflaţia.

În scenariul doi, cel de bază pentru analiştii ING, Omicron se dovedeşte o tulpină dificilă, dar nu un dezastru. Nivelul ridicat de vaccinare şi sosirea boosterelor înseamnă că Europa este mai puţin afectată decât alte părţi ale lumii, cum ar fi SUA. Redresarea lanţurilor de apro­vizionare continuă să fie amânată.

În scenariul trei, noua tulpină dă o lovitură serioasă economiei mondiale. Şi totuşi, impactul economic nu va fi probabil la fel de puternic ca în iarna anului trecut. Economiştii ING anticipează o scădere a PIB-ului pe primul trimestru în cele mai mari economii dezvoltate în acest scenariu, dar nu la fel de profundă ca la începutul anului 2021. Însă redresarea ulterioară ar putea fi graduală.

Firmele includ acest factor în deciziile de business, ceea ce le va limita apetitul de a investi. Consumatorii îşi cresc economiile, iar ritmul de creştere general se dovedeşte mai modest în 2022 comparativ cu redresările rapide înregistrate în T2 şi T3 din 2021.

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, avertizează la rândul său că noua tulpină de coronavirus ar putea duce la o revizuire în jos a proiecţiilor de creştere. Omicron ar putea încetini recuperarea economiei mondiale, potrivit acesteia, scrie Deutsche Welle.

În cel mai recent raport al său, FMI anticipa o creştere de 5,9% a economiei mondiale în acest an şi de 4,9% anul viitor. SUA şi alte mari economii ale lumii au suferit reduceri majore ale prognozelor de creştere după apariţia tulpinii delta.

Avertismentul FMI vine după o atenţionare similară a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. OCDE a arătat că se teme că noua tulpină va amplifica penuriile, va împinge inflaţia în sus, sau chiar va forţa o repetare a primei faze a pandemiei, putând provoca o încetinire severă a economiei mondiale, scrie The Guardian.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.