Marcel Spatari despre instituirea Inspectoratului Social: vor avea dreptul de a sancționa administrativ

08 Dec. 2021, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Dec. 2021, 09:38 // Actual //  MD Bani

Ministrul Muncii și Protecției Sociale explică necesitatea creării Inspectoratului Social de Stat prin faptul că entitatea respectivă obține prerogativa de a aplica amenzi. Marcel Spatari spune că sancțiunile vor fi aplicate atât beneficiarilor de ajutoare sociale, care admit fals în declarații, cât și funcționarilor care încalcă deliberat regulile de acordare a ajutoarelor. Ministrul dă asigurări că noua instituție de control nu are menirea a colecta amenzi cu orice preț, ci de a face regulă în procesul de acordare a ajutoarelor sociale, notează IPN.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că după aprobarea proiectului în lectura a doua de către Parlament, Inspecția Socială se transformă în Inspectoratul Social de Stat. Noua entitate are prerogativa de a supraveghea corectitudinea acordării ajutoarelor sociale, de a întocmi procese-verbale și de a aplica sancțiuni, în cazul în care sunt depistate nereguli la repartizarea banilor statului.

„În sistemul de ajutoare sociale, în ultimii ani, s-au constatat mai multe nereguli. Noi avem o instituție, Inspecția Socială, care face controale în domeniul asistenței sociale, însă această instituție poate doar veni cu un raport în urma acestor controale, nu are atribuția de a constata contravenții administrative și de aplica sancțiuni. De aceea, ca să ne asigurăm că banii pe care îi acordăm beneficiarilor de alocații ajung unde trebuie, avem nevoie de un control mai riguros. Asta nu înseamnă că Inspectoratul Social de Stat, de mâine, va împarte amenzi în stânga și în dreapta, asta înseamnă că pot exista și sancțiuni sub formă de avertisment, dar care să fie luate în serios” a spus Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Loc de Dialog” de la Radio Moldova.

Ministrul spune că noua entitate de control va aplica doar sancțiuni administrative, care vor începe de la avertisment până la amendă. Marcel Spatari dă asigurări că Inspectoratul Social de Stat nu va fi un organ represiv menit să colecteze bani la bugetul de stat prin aplicarea nejustificată a amenzilor.

„Acum, dacă Inspecția Socială descoperă nereguli foarte evidente, care prejudiciază bugetul de stat, dosarul este trimis la procuratură și se inițiază un proces de judecată care poate dura foarte mult. Din acest motiv, de multe ori, inspectorii nici nu trimit dosarele la procuratură, fiindcă poate dura foarte mult. Acum au fost doar extinse atribuțiile, angajații Inspectoratului Social vor avea dreptul de a sancționa administrativ. Vor fi sancționați inclusiv beneficiarii care în mod evident au comis fals în declarații, dar nu este o instituție gândită pentru a colecta amenzi”, a mai spus Marcel Spatari.

Potrivit datelor oficiale, în anul 2020, rata de depistare a cererilor cu încălcări, privind acordarea ajutorului social, a fost de peste 95%, iar ponderea cererilor cu încălcări generatoare de plăți necuvenite a constituit 60,2%.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.