Telefonia fixă – pe apa sâmbetei. Doar patru din zece moldoveni mai au telefon fix

08 Dec. 2021, 09:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2021, 09:16 // Actual //  bani.md

Numărul de abonați, traficul de voce și volumul vânzărilor telefoniei fixe au continuat trendul descendent în trimestrul trei al anului curent. Numărul de abonați a scăzut, față de finalul anului 2020, cu 2,2%) și a totalizat puțin peste 1mil., volumul total al traficului de voce în rețelele fixe s-a micșorat, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 17,1% și a însumat peste 220 mln. minute, iar volumul total al vânzărilor acestor servicii s-a redus cu 13,3% și a alcătuit 79,8 mil. lei, arată datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Numărul de abonați ai SA ”Moldtelecom” s-a diminuat cu 2,3%, numărul acestora ajungând la 898,7 mii, iar baza de abonați a furnizorilor alternativi de telefonie fixă a scăzut cu 0,9% și a însumat circa 107 mii. Urmare a acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a scăzut cu 0,2 puncte procentuale și a alcătuit 38,7 %.

Micşorarea volumului traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost atestată la toate tipurile de trafic. Traficul iniţiat către rețelele internaționale a scăzut cu 26,7%, traficul către alte reţele fixe s-a micșorat cu 14,5%, iar traficul către reţelele mobile – cu 5,8%. Drept urmare, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) s-a diminuat cu 17,4% și a alcătuit 107 minute (1 oră și 47 minute).

În trimestrul trei, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) s-a redus cu 9,7% și a constituit 26,4 lei. SA ”Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 27,6 lei (în scădere cu 9,4%), iar furnizorii alternativi – un ARPU de 16,4 lei (în scădere cu 13%).

Conform datelor statistice privind evoluția pieței de telefonie fixă în trimestrul III al anului 2021, cota de piață a SA ”Moldtelecom”, în funcție de vânzări, a alcătuit 93,4%.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.