Conferința internațională a IMM-urilor organizată de ODIMM. Cum contribuie clusterele la dezvoltarea economică

În perioada 7-8 decembrie a avut loc Conferința Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) cu genericul „Clusterele ca motoare ale competitivității economice reziliente, digitale și ecologice”, organizată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM) cu suportul financiar al Uniunii Europene.

În cadrul Conferinței s-a discutat despre rolul clusterelor ca vectori ai competitivității economice ecologice, digitale și reziliente, misiunea clusterelor în declanșarea și realizarea proceselor în cadrul unei economii circulare. La evenimentul online a participat Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, directorul general al ODIMM, Dumitru Pîntea, Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova și alți oficiali, experți.

“Clusterele au demonstrat performanță în multe țări. Fiindcă au configurații diferite, Republica Moldova trebuie să-și găsească propriile modele performante și competitive atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Clusterele din zona rurală sau domeniul agricol vor fi diferite de cele din domeniul inovației sau tehnologiilor informaționale. Din acest considerent, Ministerul Economiei va susține pilotarea modelelor de clustere până îl vom identifica pe cel mai reușit pentru a fi replicat și utilizat pe larg în economie.”, a menționat Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit experților participanți la conferință, asocierea în clustere determină dezvoltarea economică, avantaje competitive pentru membrii lor, influențează schimbări de structură, revitalizează sectoare industriale şi asigură cadrul necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, a menționat cu această ocazie: “Acest eveniment, organizat în cooperare cu programul UE pentru regiuni-cheie, a accentuat rolul CLUSTERELOR în calitate de generatori ai competitivității economice verzi, digitale și reziliente în Republica Moldova.”

Susținerea lansării clusterelor în Republica Moldova se aliniază cu noul model de dezvoltare economică calitativă și de sporire a eficienței proceselor economice prezentat în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2030, bazată la rândul său pe: sporirea eficienței proceselor economice prin creșterea capacităților companiilor de a inova și a implementa inovații, inclusiv prin intermediul formării clusterelor, hub-urilor și a parcurilor industriale, și stimularea investițiilor private în sectorul de cercetare și dezvoltare, precum și a parteneriatelor dintre companii și instituții educaționale în acest domeniu.

“Este deja bine cunoscut faptul că IMM-urile autohtone se confruntă cu o multitudine de provocări și nu au suficiente capacități pentru a crește și a face față concurenței globale în ascensiune. În același timp, experiența internațională demonstrează că clusterele ajută IMM-urile să devină mai rezistente, inovatoare, mai competitive și mai bine integrate în lanțurile valorice globale. Dezvoltarea acestui sector este o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, fiind încă în stadiu emergent. Pentru clustere, rolul statului este foarte important și se extinde dincolo de furnizarea doar a unui cadru instituțional și legal de bază. În condițiile actuale, statul are și misiunea de stimulare a interacțiunii dintre membri, pentru că observăm că antreprenorii locali manifestă ezitare în raport cu alte IMM-uri, în raport cu instituțiile de învățământ sau chiar cu instituțiile publice.”, a declarat Dumitru Pîntea, director general interimar ODIMM.

În cadrul evenimentului au fost discutate experiența internațională în domeniu, care demonstrează că asocierea întreprinderilor producătoare, a furnizorilor și a instituțiilor de stat și private, ce activează într-un anumit sector (crearea de rețele de tip cluster) sporesc performanța tehnologică și productivitatea, contribuind la competitivitatea companiilor, extinderea pieței și creșterea vizibilității. Asemenea, au fost abordate și modele noi de colaborare care ar accelera dezvoltarea economică prin revitalizarea sectoarelor cheie și asigurarea unui mediu necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Conferința, organizată de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, în parteneriat cu organizațiile Europolis și InPulse, a reunit circa 300 de participanți din țară și de peste hotare, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, mediului de afaceri și academic, cercetare și administrație publică.

#conferinta internationala #clustere #odimm #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

#stagflatie #economie #Moldova