Conferința internațională a IMM-urilor organizată de ODIMM. Cum contribuie clusterele la dezvoltarea economică

În perioada 7-8 decembrie a avut loc Conferința Internațională a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) cu genericul „Clusterele ca motoare ale competitivității economice reziliente, digitale și ecologice”, organizată de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica Moldova (ODIMM) cu suportul financiar al Uniunii Europene.

În cadrul Conferinței s-a discutat despre rolul clusterelor ca vectori ai competitivității economice ecologice, digitale și reziliente, misiunea clusterelor în declanșarea și realizarea proceselor în cadrul unei economii circulare. La evenimentul online a participat Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, directorul general al ODIMM, Dumitru Pîntea, Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova și alți oficiali, experți.

„Clusterele au demonstrat performanță în multe țări. Fiindcă au configurații diferite, Republica Moldova trebuie să-și găsească propriile modele performante și competitive atât pe piața internă, cât și pe cea internațională. Clusterele din zona rurală sau domeniul agricol vor fi diferite de cele din domeniul inovației sau tehnologiilor informaționale. Din acest considerent, Ministerul Economiei va susține pilotarea modelelor de clustere până îl vom identifica pe cel mai reușit pentru a fi replicat și utilizat pe larg în economie.”, a menționat Sergiu Gaibu, Ministrul Economiei al Republicii Moldova.

Potrivit experților participanți la conferință, asocierea în clustere determină dezvoltarea economică, avantaje competitive pentru membrii lor, influențează schimbări de structură, revitalizează sectoare industriale şi asigură cadrul necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Șeful adjunct al Secției Operațiuni în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Gintautas Baranauskas, a menționat cu această ocazie: „Acest eveniment, organizat în cooperare cu programul UE pentru regiuni-cheie, a accentuat rolul CLUSTERELOR în calitate de generatori ai competitivității economice verzi, digitale și reziliente în Republica Moldova.”

Susținerea lansării clusterelor în Republica Moldova se aliniază cu noul model de dezvoltare economică calitativă și de sporire a eficienței proceselor economice prezentat în Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2030, bazată la rândul său pe: sporirea eficienței proceselor economice prin creșterea capacităților companiilor de a inova și a implementa inovații, inclusiv prin intermediul formării clusterelor, hub-urilor și a parcurilor industriale, și stimularea investițiilor private în sectorul de cercetare și dezvoltare, precum și a parteneriatelor dintre companii și instituții educaționale în acest domeniu.

„Este deja bine cunoscut faptul că IMM-urile autohtone se confruntă cu o multitudine de provocări și nu au suficiente capacități pentru a crește și a face față concurenței globale în ascensiune. În același timp, experiența internațională demonstrează că clusterele ajută IMM-urile să devină mai rezistente, inovatoare, mai competitive și mai bine integrate în lanțurile valorice globale. Dezvoltarea acestui sector este o activitate relativ nouă pentru economia Republicii Moldova, fiind încă în stadiu emergent. Pentru clustere, rolul statului este foarte important și se extinde dincolo de furnizarea doar a unui cadru instituțional și legal de bază. În condițiile actuale, statul are și misiunea de stimulare a interacțiunii dintre membri, pentru că observăm că antreprenorii locali manifestă ezitare în raport cu alte IMM-uri, în raport cu instituțiile de învățământ sau chiar cu instituțiile publice.”, a declarat Dumitru Pîntea, director general interimar ODIMM.

În cadrul evenimentului au fost discutate experiența internațională în domeniu, care demonstrează că asocierea întreprinderilor producătoare, a furnizorilor și a instituțiilor de stat și private, ce activează într-un anumit sector (crearea de rețele de tip cluster) sporesc performanța tehnologică și productivitatea, contribuind la competitivitatea companiilor, extinderea pieței și creșterea vizibilității. Asemenea, au fost abordate și modele noi de colaborare care ar accelera dezvoltarea economică prin revitalizarea sectoarelor cheie și asigurarea unui mediu necesar cercetării, inovării şi dezvoltării regionale.

Conferința, organizată de Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) și Programul „EU4Moldova: regiuni-cheie”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de PNUD și UNICEF, în parteneriat cu organizațiile Europolis și InPulse, a reunit circa 300 de participanți din țară și de peste hotare, inclusiv reprezentanți ai Guvernului, partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, mediului de afaceri și academic, cercetare și administrație publică.

#conferinta internationala #clustere #odimm #IMM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.