PCCOCS pe urmele șmecherilor care „au tocit glasul roților” de tren de la CFM

Un nou impuls în investigarea dosarului penal de la Calea Ferată din Moldova. Procurorii PCCOCS continuă investigațiile privind delapidarea patrimoniului întreprinderii de statului de către un grup criminal organizat, prin abuz de serviciu, la Calea Ferată.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, anunță PCCOCS.

Potrivit estimărilor preliminare, prejudiciul cauzat cifrează 250 milioane lei, iar potrivit directorului general al CFM, Oleg Tofilat, suma ar putea depăși 1,2 miliarde lei.

Procurorii PCCOCS investighează perioada activității întreprinderii cuprinsă între anii 2015-2019, iar în cadrul dosarului penal unor figuranți le-a fost atribuit statutul de învinuit.

La începutul lunii iunie, Angajații Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Inspectoratului Național de Investigații (INI) au descins la mai multe firme și la domiciliul unei fondatoare și administratoare a unui grup de companii implicate în delapidarea patrimoniului Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova. Este vorba de Irina Objeleanscaia, directoare a SRL Transcancor și fondatoare SRL Transalliance Group. Conform unui raport al SIS, Transalliance Group a preluat o creanță în valoare de peste 6 milioane de lei de la compania Levdra SRL. Același raport susține că Levdra SRL a livrat întreprinderii la suprapreț uleiuri și piese pentru locomotive, scria anticorupție.md.

În 2007, Objeleanscaia a fondat Transcancor. După preluarea companiei de către Dorel Balan, un fin al lui Topală, potrivit documentului citat, Objeleanscaia a condus mai mulți ani compania.

Potrivit raportului SIS, Transcancor este conectată la fostul director general Iurii Topală. În perioada 2014–2015, compania respectivă și-ar fi intensificat activitatea. În primul trimestru 2019, Transcancor a transportat 21% din volumul de mărfuri.

De cealaltă parte, Iurie Topală respinge acuzațiile indicate în raportul SIS și susține că Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova a avut doar de câștigat din activitatea firmelor de expediție în perioada administrației sale.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#delapidare #CFM #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.