PCCOCS pe urmele șmecherilor care „au tocit glasul roților” de tren de la CFM

13 Dec. 2021, 11:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2021, 11:40 // Actual //  bani.md

Un nou impuls în investigarea dosarului penal de la Calea Ferată din Moldova. Procurorii PCCOCS continuă investigațiile privind delapidarea patrimoniului întreprinderii de statului de către un grup criminal organizat, prin abuz de serviciu, la Calea Ferată.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, anunță PCCOCS.

Potrivit estimărilor preliminare, prejudiciul cauzat cifrează 250 milioane lei, iar potrivit directorului general al CFM, Oleg Tofilat, suma ar putea depăși 1,2 miliarde lei.

Procurorii PCCOCS investighează perioada activității întreprinderii cuprinsă între anii 2015-2019, iar în cadrul dosarului penal unor figuranți le-a fost atribuit statutul de învinuit.

La începutul lunii iunie, Angajații Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și ai Inspectoratului Național de Investigații (INI) au descins la mai multe firme și la domiciliul unei fondatoare și administratoare a unui grup de companii implicate în delapidarea patrimoniului Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova. Este vorba de Irina Objeleanscaia, directoare a SRL Transcancor și fondatoare SRL Transalliance Group. Conform unui raport al SIS, Transalliance Group a preluat o creanță în valoare de peste 6 milioane de lei de la compania Levdra SRL. Același raport susține că Levdra SRL a livrat întreprinderii la suprapreț uleiuri și piese pentru locomotive, scria anticorupție.md.

În 2007, Objeleanscaia a fondat Transcancor. După preluarea companiei de către Dorel Balan, un fin al lui Topală, potrivit documentului citat, Objeleanscaia a condus mai mulți ani compania.

Potrivit raportului SIS, Transcancor este conectată la fostul director general Iurii Topală. În perioada 2014–2015, compania respectivă și-ar fi intensificat activitatea. În primul trimestru 2019, Transcancor a transportat 21% din volumul de mărfuri.

De cealaltă parte, Iurie Topală respinge acuzațiile indicate în raportul SIS și susține că Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Moldova a avut doar de câștigat din activitatea firmelor de expediție în perioada administrației sale.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

09 Nov. 2026, 15:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
09 Nov. 2026, 15:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.