Cine ar fi cei cinci inculpați „de la răsărit„ care au pus pe brânci CFM

14 Dec. 2021, 12:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2021, 12:49 // Actual //  bani.md

Fostul deputat Alexandr Slusari spune, într-o postare pe facebook, că 5 persoane au acest statut de inculpat în dosarul CFM. Ar vorba, inclusiv, de fostul șef al CFM, Iurie Topală, care este dat în căutare, precum și de fostul vicedirector Grigore Condurache, care recent mai nu a devenit noul director al entității.

Văd că dosarul merge greu, dar mă bucur că totuși sunt ceva mișcări. Cifra prejudiciului estimat se apropie tot mai mult de cea evaluată de comisia parlamentară de anchetă, din care eu am făcut parte din numele fracțiunii Platforma DA. Atunci noi am constatat că în perioada 2010-2020 CFM a fost prejudiciată de aproximativ 1,622 mlrd lei”, afirmă Slusari.

Fostul deputat afirmă că CFM a fost delapidată cu câte 2-5 USD per tona de marfă transportată. Iar în ruinarea întreprinderii ar ai fi implicate și alte persoane.

Nu înțeleg de ce încă nu sunt printre inculpați Veaceslav Baida, care era un fel de смотрящий de la Plahotniuc pe toată schema, precum și Arcadii Vicol, fostul director comercial de la Metalferos și vicedirector al CFM în 2013-2015, responsabil pentru activitatea comercială a întreprinderii. Ăștea doi, fiind forța motrice a lui Plahotniuc la entitatea respectivă, au gestionat toate fluxurile financiare ale întreprinderii și decideau care firmă de expediție poate colabora cu CFM și care era respinsă. Totodată, ambii, precum și Condurache și Topal, au avut propriile companii de expediție”, a punctat Slusari.

Ieri, într-un comunicat PCCOCS anunța despre un nou impuls în dosarul CFM.

În acest sens, la insistența procurorilor, pentru consolidarea forțelor tuturor actorilor implicați, inclusiv la nivel de Guvern, a avut loc o ședință în cadrul Corpului de Control al Prim-ministrului. Urmare a acesteia, în scopul stabilirii cauzelor și condițiilor care au determinat comiterea acestor infracțiuni, a fost dispusă acordarea asistenței la investigarea dosarului de către specialiști din cadrul anumitor instituții abilitate în domeniul financiar, inclusiv Inspecția Financiară și Serviciului Fiscal de Stat”, declara PCCOCS.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.