Finanțele „și-au pregătit sacii”, dar băncile își țin banii sub șapte lacăte. Care este cauza

Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute suficienți bani de la bănci, în condițiile în care instituțiile financiare au cumpărat obligațiuni de doar 450 mii de lei față de 30 mil. de lei cât a vrut ministerul.

Randamentul mediu ponderat al obligațiunilor cu scadență în 24, 36 și de 60 de luni a fost de 6,61%, 7,12% și, respectiv, 7,64%.

Pentru obligațiunile plasate pentru o perioadă de doi ani în sumă de 10 mil. de lei, Ministrul Finanțelor a reușit să atragă doar 150 mii de lei. Pentru obligațiunile de trei ani, la fel, în sumă de 10 mil. de lei, finanțele au reușit să atragă doar 150 mii de lei. Valorile mobiliare cu scadența de 4,93 ani, al căror volum a fost de 10 milioane lei, au fost achiziționate cu 150 mii lei.

Experții susțin că băncile sunt rezervare în a credita statul pe fundalul inflației mari, care în luna noiembrie a fost de 12,4%. Or, bonificația propusă de Ministerul Finanțelor este de 7-8%.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, la 30 noiembrie 2021, datoria de stat internă s-a majorat cu 4,2 miliarde de lei, la 33,4 miliarde de lei față de începutul anului. Modificarea datoriei de stat interne s-a produs preponderent din contul majorării emisiunii VMS pe piața primară cu 4,4 miliarde de lei la valoarea nominală sau 4,2 miliarde de lei la preț de cumpărare și răscumpărării VMS emise pentru executarea obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat în sumă de 260,0 mil. lei.

#dobanda #obligatiuni #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.