Dosarul ”Metalferos”: Noi ilegalități comise de procurorii care ”scurg” informații în mass-media

Membrii Asociației Moldovenești de Reciclare și Prelucrare a Metalelor Feroase și Neferoase (AMRPMFN)”, au reacționat în urma unor reportaje difuzate de către un post privat de televiziune pe subiectul dosarului „Metalferos”, condamnând „vehement comportamentul jurnaliștilor care au realizat reportajul” și îi acuză că nu le-ar fi oferit dreptul la replică membrilor care au fost vizați în materialul jurnalistic, în cadrul unei conferințe de presă, transmisă live de către RLIVE.MD și RLIVE TV.

Președintele Asociației, Ion Drăniceru, a declarat că, la data de 14 decembrie curent, postul de televiziune Jurnal TV a difuzat două reportaje despre așa-zisele fărădelegi care au avut loc la întreprinderea „Metalferos”. Președintele Asociației consideră că i-a fost încălcat dreptul la libera exprimare, iar informațiile prezentate de către publicația respectivă sunt defăimătoare, neverificate, acuzându-l de complicitate pe procurorul de caz, Vladislav Căruceru, care ar difuza aceste „scurgeri de informații” reprezentanților mass-media.

Ion Drăniceru a menționat că intenția de denigrare a Asociației de către procurorul în gestiunea căruia se află dosarul „Metalferos” este pentru a ascunde abuzurile, falsificarea probelor și lipsa de probatoriu, despre care membrii Asociației au discutat anterior. Conform spuselor lui Ion Drăniceru, discuția dintre cele două persoane care a fost difuzată de către Jurnal TV, ar induce în eroare opinia publică, or jurnaliștii au dedus anumite informații, contrar Codului Deontologic.

În urma declarațiilor sale, Drăniceru consideră necesară implicarea Procuraturii Generale pentru a investiga „scurgerea de informații”, dat fiind faptul că există secretul anchetei, iar divulgarea datelor din cadrul urmăririi penale este interzisă prin lege. Președintele Asociației a reamintit că la data de 10 decembrie curent, în cabinetul procurorului Vladislav Căruceru au avut loc percheziții, acesta fiind bănuit de faptul că a constrâns un martor să invoce în cadrul urmăririi penale declarații false.

Drăniceru a făcut un apel către instituțiile media prin care susține că atât președintele, cât și membrii Asociației sunt deschiși pentru orice întrebare, sunt dispuși să participe la orice emisiuni televizare, dar și să răspundă la întrebările legate de dosarul „Metalferos”. Totodată, îndemnul acestuia pentru jurnaliști a fost ca aceștia „să-și facă munca onest, corect și să se conducă după Codul Deontologic al Jurnalistului”, iar în cazul reportajelor și investigațiilor de acest gen, să le fie oferit dreptul la replică tuturor persoanelor implicate.

#mafie #metale #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.