De ce compania miliardului rus Deripaska nu mai vrea să reabiliteze drumuri în Republica Moldova

Republica Moldova are probleme cu capacitatea de absorbție a banilor pentru construcția drumurilor, în condițiile în care majoritatea proiectelor de reabilitare a drumurilor sunt în întârziere.

Este nevoie să creștem capacitățile instituționale – Administrația de stat a Drumurilor, ministerelor, societăților pe acțiuni din domeniul drumurilor, ca cel puțin lucrul birocratic să se miște repede. Pe de altă parte, companiile din sectorul privat trebuie să învețe să nu tergiverseze, să cumpere tehnică, să investească în specialiști, să cheme experți străini dacă este nevoie” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la o emisiune la PrimeTV.

Potrivit oficialului, aproape toate proiectele internaționale pe care le are Republica Moldova sunt în întârziere.

Am discutat cu Banca Mondială un proiect de 120 mil. USD pentru reabilitarea coridoarelor din raioane și am întrebat dacă putem accesa mai mult. Răspunsul a fost că instituția financiară a oferit 80 mil. USD și nu au fot valorificați timp de ce cinci ani. Cei de la Banca Mondială au spus că ne dau 120 mil. USD și dacă arătăm capacitate de absorbție pentru construcția a drumurilor ne dau mai mult”, a mai spus Spînu.

Ministrul afirmă, că în Republica Moldova sunt probleme cu companiile care reabilitează drumurile.

Cei de bună credință au plecat. Este vorba de Strabag, care a reabilitat drumul Sărătenii Vechi – Soroca. Au plecat pentru că nu li s-a plătit în termen anumite sume. Au acționat Republica Moldova în arbitraj și au câștigat și acum plătim acele restanțe, dobânzi și penalități. A plecat o companie bună”, a menționat Spînu.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca. În luna aprilie a acestui an, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute. A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei