Discuții între Vasiloi și Tofilat. Călătoria cu trenul este o modalitate rapidă de trecere a frontierei de stat

Șefii Poliției de Frontieră și Întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova s-au întâlnit într-o ședință în care au discutat despre funcționalitatea punctelor de trecere a frontierei feroviare și reluarea unor curse internaționale, dar și necesitatea îmbunătății infrastructurii în vederea asigurării condițiilor indispensabile efectuării controlului la trecerea frontierei de stat. Potrivit reprezentanților ambelor delegații, călătoria cu trenul este o modalitate rapidă de trecere a frontierei de stat.

Rosian Vasiloi a apreciat inițiativa reluării circulației celor două trenuri Chișinău-București și Iași-Ungheni, astfel oferindu-se posibilitatea călătorilor de a opta și pentru această cale pentru a reveni acasă sau pentru a planifica o vacanța în România. Totodată, funcționalitatea punctului de trecere a frontierei Ungheni feroviar este mai mult decât necesară în ajunul sărbătorilor, când se atestă un flux majorat de călători, astfel fiind și o modalitate eficientă de a degaja circulația transfrontalieră prin punctele de trecere a frontierei auto.

În cadrul ședinței s-a discutat și despre deficiențele identificate la punctele de trecere a frontierei feroviare și care influențează în mod direct controlul trecerii frontierei de stat. Printre cele mai importante probleme au fost menționate: lipsa unei infrastructuri moderne, insuficiența încăperilor de serviciu destinate Poliției de Frontieră, amenajarea integrală a perimetrului teritoriului gării cu gard, întru imposibilitatea asigurării regimului, lipsa iluminării teritoriului punctelor de trecere a frontierei și celui aferent ceea ce îngreunează activitatea de monitorizare continuă și control eficient al graniturilor de tren.

„Aceste aspecte vor fi discutate și analizate în cadrul ședințelor interne ale Întreprinderii, iar în cel mai apropiat timp va fi înaintat un set de propuneri menite să excludă aceste neajunsuri” a menționat Oleg Tofilat.

Amintim că, din data de 12 decembrie a fost reluată circulația trenului nr.105/106 Chișinău-București. Până pe 31 decembrie trenul va circula de 2 ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de joi și duminică, iar din București în zilele de luni și vineri. Începând cu 02 ianuarie 2022 trenul va circula de 3 ori pe săptămână, cu plecare din Chișinău în zilele de marți, joi și duminică, iar din București în zilele de luni, miercuri și vineri. Concomitent a fost reluată circulația zilnică a trenului de frontieră Iași-Ungheni.

#calatorie cu trenul #IGPF #rosian vasiloi #Oleg Tofilat #CFM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament