DOC Interpreții, cu propuneri și cerințe către Guvern și Parlament. La mijloc

Mai multe asociații obștești din domeniul culturii solicită Guvernului și Parlamentului să asigure transferul responsabilităților ce țin de protecția drepturilor de autor și conexe din subordinea Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) în subordinea Ministerului Culturii și elaborarea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe sub egida Ministerului Culturii.

O asemenea scrisoare a fost transmisă la 10 decembrie de către 6 asociații obștești: Asociația Obștească Asociația Națională „COPYRIGHT” (AN „COPYRIGHT”), Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (ANPFI), Asociația Obștească „Asociația pentru Drepturile la Reproducerea Operelor” (ADERO), Uniunea de persoane juridice „Uniunea Societăților Tehnico-Științifice din Moldova” (USTȘM), Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI) și I.P. „Centrul de Licențiere şi Administrare a Drepturilor” (CLAD), care reprezintă aproape toți titularii de drepturi din Republica Moldova.

„Atragem atenția societății asupra mai multor probleme care au fost create domeniului artistic și facem apel către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, solicitând implicarea imediată. Pe parcursul ultimilor patru ani, AGEPI a intervenit în mod agresiv și descalificant asupra drepturilor și intereselor oamenilor de creație – autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi din Republica Moldova. Prin acțiunile și deciziile sale, AGEPI sistematic atentează la drepturile și interesele artiștilor, inclusiv patrimoniale, cauzând daune constante și limitând orice posibilitate de dezvoltare a industriei. Toate tentativele de a ne apăra drepturile și de a explica funcționarilor AGEPI valoarea și importanța națională a patrimoniului artistic sunt zdrobite de abordările birocratice, pentru care drepturile de autor nu sunt deloc o prioritate”, se arată în scrisoarea asociațiilor obștești semnatare.

Potrivit asociațiilor semnatare, în prezent AGEPI elaborează o nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, care este „categoric împotriva autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi și distruge tot sistemul de funcționare a domeniului și încalcă prevederile legislației naționale și este contrar Directivei UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014”.

„Acest proiect de lege a fost elaborat fără implicarea specialiștilor în domeniu, a experților internaționali și a Organizațiilor de Gestiune Colectivă – beneficiarii acestei legi”, se mai precizează în scrisoare.

Precizăm că, atât Guvernul, Parlamentul cât și AGEPI încă nu au venit cu reacție la solicitarea asociațiilor.

#Agepi #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.