DOC Interpreții, cu propuneri și cerințe către Guvern și Parlament. La mijloc

Mai multe asociații obștești din domeniul culturii solicită Guvernului și Parlamentului să asigure transferul responsabilităților ce țin de protecția drepturilor de autor și conexe din subordinea Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI) în subordinea Ministerului Culturii și elaborarea proiectului noii Legi privind dreptul de autor și drepturile conexe sub egida Ministerului Culturii.

O asemenea scrisoare a fost transmisă la 10 decembrie de către 6 asociații obștești: Asociația Obștească Asociația Națională „COPYRIGHT” (AN „COPYRIGHT”), Asociația Obștească „Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreți” (ANPFI), Asociația Obștească „Asociația pentru Drepturile la Reproducerea Operelor” (ADERO), Uniunea de persoane juridice „Uniunea Societăților Tehnico-Științifice din Moldova” (USTȘM), Asociația Obștească „Asociația Națională pentru Protecția Creației Intelectuale” (ANPCI) și I.P. „Centrul de Licențiere şi Administrare a Drepturilor” (CLAD), care reprezintă aproape toți titularii de drepturi din Republica Moldova.

„Atragem atenția societății asupra mai multor probleme care au fost create domeniului artistic și facem apel către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova, solicitând implicarea imediată. Pe parcursul ultimilor patru ani, AGEPI a intervenit în mod agresiv și descalificant asupra drepturilor și intereselor oamenilor de creație – autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi din Republica Moldova. Prin acțiunile și deciziile sale, AGEPI sistematic atentează la drepturile și interesele artiștilor, inclusiv patrimoniale, cauzând daune constante și limitând orice posibilitate de dezvoltare a industriei. Toate tentativele de a ne apăra drepturile și de a explica funcționarilor AGEPI valoarea și importanța națională a patrimoniului artistic sunt zdrobite de abordările birocratice, pentru care drepturile de autor nu sunt deloc o prioritate”, se arată în scrisoarea asociațiilor obștești semnatare.

Potrivit asociațiilor semnatare, în prezent AGEPI elaborează o nouă Lege privind dreptul de autor și drepturile conexe, care este „categoric împotriva autorilor, interpreților și altor titulari de drepturi și distruge tot sistemul de funcționare a domeniului și încalcă prevederile legislației naționale și este contrar Directivei UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014”.

„Acest proiect de lege a fost elaborat fără implicarea specialiștilor în domeniu, a experților internaționali și a Organizațiilor de Gestiune Colectivă – beneficiarii acestei legi”, se mai precizează în scrisoare.

Precizăm că, atât Guvernul, Parlamentul cât și AGEPI încă nu au venit cu reacție la solicitarea asociațiilor.

#Agepi #parlament #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.