BNM strânge „lațul” pentru bănci. COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice

Comitetul executiv al BNM a decis revocarea măsurilor temporare aferente cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului pentru bănci, introduse în aprilie 2020, și revenirea la cerințele prepandemice față de amortizorul de conservare a capitalului.

Măsurile de relaxare temporară a amortizorului au fost aplicate începând cu aprilie 2020, ținând cont de situația epidemiologică dificilă generată de COVID-19 și în scopul de a asigura stabilitatea sectorului bancar, fiind în conformitate cu practicile internaționale de susținere adoptate la nivelul UE. Măsura aplicată a urmărit menținerea tendinței de finanțare a companiilor și populației de către bănci, asigurând o redresare economică fermă și lină.

Decizia BNM a fost luată în contextul în care condițiile care au determinat relaxarea temporară a cerințelor față de amortizorul de conservare a capitalului (riscul înalt de scădere semnificativă a activității economice, deteriorarea considerabilă a calității activelor băncilor cu impact major asupra fondurilor proprii, reducerea bruscă a ofertei de creditare din partea băncilor) au fost depășite, iar situația epidemiologică din țară generată de COVID-19 nu prezintă riscuri capabile să afecteze funcțiile critice ale băncilor.

Luând în considerare cele menționate, s-a concluzionat că sunt întrunite condițiile necesare pentru anularea permisiunii temporare acordate băncilor.

În consecință, băncile urmează să se conformeze cerințelor privind nivelul amortizorului de conservare a capitalului și să mențină un amortizor format din fonduri proprii de nivel 1 de bază egal cu 2,5% din cuantumul total al expunerii la risc. Actualmente toate băncile respectă cerințele de capital, inclusiv cerința privind amortizorul combinat.

#amortizor #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.