Unul dintre cele mai scumpe divorțuri! Șeicul Dubaiului, obligat să plătească 728 de milioane de dolari fostei soții

Conducătorul Dubaiului, șeicul Mohammed bin Rashid al-Maktoum, a fost obligat să-i plătească fostei sale soții, prințesa Haya bint al-Hussein, peste 728 de milioane de dolari. Este una dintre cele mai mari decizii de divorț pronunțate vreodată de un tribunal britanic.

Banii vor fi folositi pentru a acoperi costurile de securitate ale Prințesei Haya pentru tot restul vieții, precum și costurile curente pentru cei doi copii ai cuplului, Al Jalila Bint Mohammed Bin Rashid Al Maktoum și Sheikh Zayed Bin Mohammed Bin Rashid Al Maktoum, cu o plată în avans de 333 dolari în următoarele trei luni.

Nu există o valoare fixă a decontării totale, întrucât instanța a decis că șeicul Mohammed ar trebui să plătească costurile anuale de securitate pentru cei doi copii ai săi, în vârstă de nouă și 14 ani, pentru tot restul vieții lor sau până la emiterea unei noi hotărâri judecătorești.

În hotărârea scrisă publicată marți, judecătorul a constatat că cea mai mare amenințare cu care se confruntă prințesa Haya și copiii ei Jalila și Zayed este chiar de la „șeicul Mohammed însuși, nu surse externe”.

Afirmația a fost făcută cu referire la „campania” de intimidare a șeicului împotriva prințesei Haya, inclusiv „capacitatea lui de a folosi software-ul Pegasus, care este disponibil doar guvernelor”, pentru a o spiona pe ea și pe personalul ei.

Au fost scoase la iveală și alte detalii despre căsnicia celor doi în hotărârea scrisă, inclusiv dovezi că prințesa a plătit patru angajați de securitate cu aproximativ 6,7 milioane de lire sterline (8,8 milioane de dolari). Indivizii au cerut bani pentru a păstra tăcerea cu privire la o aventură pe care femeia a avut-o cu unul dintre ei.

Detaliile cu privire la această aventură au fost dezvăluite anterior în instanță, inclusiv acuzațiile prințesei conform cărora a primit un apel telefonic amenințător de la șeicul Mohammed, care a făcut-o să se simtă ”îngrozită”.

Decizia marchează etapa finală a unei bătălii de ani de zile dintre cei doi. Înalta instanță din Marea Britanie a stabilit că șeicul Mohammed și-a folosit „bogăția imensă, puterea politică și influența internațională” într-o încercare de a agresa și a o reduce la tăcere pe prințesa de 47 de ani.

O hotărâre separată pronunțată în martie 2020 a concluzionat că șeicul Mohammed a organizat anterior răpirea a două dintre fiicele sale și le-a dus cu forța în Dubai, unde le-a ținut împotriva voinței lor. Șeicul a negat în mod repetat toate acuzațiile în acest caz.

#Mohammed bin Rashid al-Maktoum #costuri #divort

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.