Moldovenii îndrăgesc tot mai mult plățile fără numerar, dar nu renunță la cash. Câte miliarde au scos din bancomate

Potrivit unui raport al Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul trimestrului III al anului curent, numărul cardurilor de plată emise în Republica Moldova aflate în circulație a constituit 2,31 milioane de unități, ceea ce înseamnă cu 7,2% mai mult față de trimestrul III al anului 2020. De asemenea, în aceeași perioadă au fost efectuate în total 7,2 milioane de retrageri de numerar, în valoare de 17,7 miliarde de lei, cu 7,7% mai mult față de anul 2020. În același timp, numărul plăților fără numerar a constituit, în aceeași perioadă, 26,2 milioane de operațiuni, în valoare de 8,3 miliarde de lei.

Astfel, numărul operațiunilor efectuate prin intermediul cardurilor de plată, practic, s-a dublat în trimestrul III al anului 2021, s-a înregistrat o creștere de 43,3%.

În comparație cu perioada similară a anului trecut, evoluția plăților fără numerar, atât din punct de vedere numeric, cât și din punct de vedere valoric, este mult mai rapidă decât evoluția retragerilor de numerar, ceea ce ilustrează preferința deținătorilor de carduri de a efectua plăți fără numerar din ce în ce mai frecvent.

Așadar, în trimestrul III al anului 2021, plățile fără numerar au constituit 8 257 522 471 de lei (aproximativ 8,3 miliarde de lei), iar retragerile de numerar au constituit 17 664 725 353 de lei (aproximativ 17,7 miliarde de lei).

#plati fara numerar #bancomat #card bancar #cash #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.