Prima Casă: Bancherii nu pot aplica o marjă mai mare de 3%

Mărimea marjei maxime pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2022 pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat ,,Prima casă” este stabilită în mărime de până la 3% anual, potrivit deciziei avizate de Guvern.

Marja de 3% anual, va permite băncilor comerciale finanțatoare participante în cadrul Programului de stat „Prima case” să își acopere costurile suportate pentru creditul Prima Casă, ceea ce va permite și desfășurarea regulamentară a programului, precum și acordarea creditului Prima Casă pentru perioada de 25 ani, termen stabilit în conformitate cu cadrul normativ în vigoare .

În anul 2021 marja maximă pentru împrumuturile garantate de stat în cadrul programului Prima casă este de asemenea stabilită la 3%. În 2019-2020 indicatorul a fost mai mic – 2%.

Programul „Prima casă” a fost lansat în martie 2018. Până în prezent, 7494 de persoane au devenit beneficiari ai programului, dintre care 5139 – beneficiari sunt familii. Vârsta medie a participanților la program este de 31,5 ani. Suprafața locuințelor achiziționate în cadrul programului este în medie de 60,8 metri pătrați, iar costul locuinței este de aproximativ 634,4 mii lei. Peste 93% din locuințele achiziționate în cadrul programului se află în orașele Moldovei.

Până în prezent, valoarea totală a creditelor acordate de bănci în cadrul programului a fost de 4,75 miliarde lei, iar valoarea totală a garanțiilor bancare – 1,98 miliarde de lei.

#Pirma Casă #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.