Cei mai bogați oameni din China au suferit pierderi de 80 de miliarde de dolari. Totuși, cineva a avut de câștigat

În 2021, cei mai bogați oameni din China au suferit pierderi de 80 de miliarde de dolari pe fondul unor represiuni pe scară largă din partea autorităţilor de reglementare chineze, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Scăderea reprezintă aproape un sfert din averea lor totală şi este cel mai mare declin pe un an din 2012, când indicele a început să urmărească cei mai bogaţi oameni din lume.

Cei mai mulți bani i-a pierdut fondatorul Pinduoduo Inc., Colin Huang, acesta a rămas fără 42,9 miliarde de dolari, adică două treimi din averea sa – în timp ce acţiunile platformei de comerţ electronic s-au prăbuşit cu aproape 70%. Jack Ma, de la Alibaba Group Holding, şi-a văzut averea redusă cu aproximativ 13 miliarde de dolari, scrie Aleph News.

Puţini oameni întruchipează mai bine roller coaster-ul averii din acest an decât fondatorul Didi Global Inc. Cheng Wei. În săptămânile de dinaintea listării Didi în Statele Unite în iunie, investitorii au cumpărat participaţii pe piaţa secundară, ceea ce a dus evaluarea gigantului de transport în comun la 95 de miliarde de dolari şi a dus valoarea participaţiei fondatorului Cheng la 6,7 miliarde de dolari.

Euforia a fost de scurtă durată. Acţiunile companiei cu sediul la Beijing s-au prăbuşit cu peste 60% de când oficialii chinezi au anunţat o investigaţie şi i-au cerut să se retragă de la bursa din New York, lăsând averea lui Cheng la 1,7 miliarde de dolari.

Intensificarea controlului antitrust din partea autorităţilor de reglementare chineze a devenit tot mai frecventă de la oprirea surprinzătoare a ofertei publice iniţiale a Ant Group Co. de anul trecut. Companiile din domeniul tehnologiei, inclusiv Alibaba, Tencent Holdings Ltd., Meituan şi Pinduoduo, au înregistrat pierderi de 80 de miliarde de dolari. Evaluările, cândva foarte mari, au fost reduse, după ce au fost amendate pentru motive care variază de la practici monopoliste la perturbarea pieţei şi subraportarea tranzacţiilor.

Fondatorul ByteDance Ltd., Zhang Yiming, este un rar magnat chinez al internetului care şi-a văzut averea crescând în acest an, câştigând 19,5 miliarde de dolari pe baza unei evaluări din dosarul depus anul acesta de SoftBank Group Corp. Acest lucru se datorează în parte faptului că a păstrat compania mamă a TikTok ca o companie cu acţionariat restrâns, izolată de oscilaţiile turbulenţelor de pe piaţă.

Dar Zhang s-a străduit, de asemenea, să nu se implice în timpul represiunilor de reglementare. În luna mai, el a anunţat că se retrage din funcţia de director executiv, iar apoi a părăsit consiliul de administraţie luna trecută.

Mulţi directori din domeniul tehnologiei au făcut mişcări similare. Su Hua, cofondator al aplicaţiei de livestreaming Kuaishou Technology, a cedat rolul de director general în noiembrie, la numai nouă luni de la IPO-ul companiei în Hong Kong. În septembrie, JD.com Inc. a numit un nou preşedinte, spunând că preşedintele Richard Liu se va concentra pe strategiile pe termen lung.

#oameni de afaceri #cei mai bogati #companii #avere #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai puține companii din Republica Moldova intenționează să investească în dezvoltarea afacerilor, pe fondul incertitudinilor economice și al riscurilor regionale. Ponderea întreprinderilor care planifică investiții noi în 2026 a coborât de la 40% la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că doar una din trei firme mai are asemenea planuri, potrivit Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova, publicat miercuri, 4 noiembrie.

Potrivit documentului, declinul intențiilor de investiții este mai pronunțat în rândul întreprinderilor micro și mici, în timp ce companiile mari raportează o creștere a disponibilității de a investi. Această diferență sugerează că afacerile de dimensiuni reduse sunt mai vulnerabile la incertitudinile economice și la riscurile care afectează mediul de afaceri.

Comisia Europeană constată că, deși autoritățile de la Chișinău au intensificat eforturile pentru îmbunătățirea climatului investițional, problemele structurale ale economiei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze activitatea companiilor.

„Ponderea companiilor care planifică noi investiții în 2026 a scăzut de la 40% la aproximativ 32%, întreprinderile mari raportând intenții sporite de investiții, iar întreprinderile micro și mici o diminuare”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul atrage atenția și asupra incertitudinii cu privire la modificările cadrului de reglementare. Potrivit raportului, agenda reformelor regulatorii nu este făcută publică, ceea ce limitează capacitatea companiilor de a anticipa schimbările legislative și de a-și planifica investițiile.

Problema devine cu atât mai importantă în contextul alinierii accelerate a legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene, proces care presupune modificări frecvente ale regulilor aplicabile mediului de afaceri.

În același timp, Comisia Europeană recunoaște progresele înregistrate în ultimii șase ani în reducerea birocrației. Printre acestea se numără simplificarea procedurilor de înregistrare a companiilor, diminuarea costurilor de lansare a unei afaceri și eliminarea unor cerințe administrative.

Autoritățile au continuat, de asemenea, să ofere sprijin financiar întreprinderilor pentru modernizarea capacităților de producție, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea inovațiilor.

Cu toate acestea, investițiile străine directe rămân la un nivel redus. Potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, intrările de investiții străine directe au reprezentat 1,8% din PIB în 2025, comparativ cu 2% în anul precedent.

Raportul subliniază că investițiile străine sunt afectate inclusiv de războiul din Ucraina, care continuă să genereze riscuri pentru investitorii interesați de piața moldovenească.

Pentru atragerea capitalului extern, Guvernul a extins mecanismul ghișeului unic destinat investitorilor și a creat Harta Investițională a Republicii Moldova. Totodată, noua Lege cu privire investițiile, menită să consolideze cadrul juridic și să faciliteze proiectele strategice, fusese adoptată în prima lectură în septembrie 2026.

Comisia Europeană menționează și organizarea primei Conferințe de Investiții UE–Moldova în 2026, în urma căreia au fost semnate mai multe memorandumuri de înțelegere cu investitori privați. Aceste documente indică interes pentru anumite proiecte, dar nu echivalează automat cu investiții deja realizate.

În evaluarea sa generală, Bruxelles-ul constată că Republica Moldova a înregistrat progrese în reducerea poverii administrative și în dezvoltarea programelor de sprijin pentru afaceri. Totuși, nivelul scăzut al investițiilor străine, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice continuă să limiteze competitivitatea economiei.

Scăderea ponderii companiilor care intenționează să investească de la 40% la 32% reprezintă o reducere de opt puncte procentuale, echivalentă cu o diminuare relativă de 20%. Indicatorul reflectă intențiile declarate de investiții, nu o reducere deja înregistrată a volumului investițiilor efective.

#companii #Investiții #bani