Salariul moldovenilor în 2021 „mâncat” de inflație. Câte miliarde de lei vor încasa la sfârșit de an

31 Dec. 2021, 12:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
31 Dec. 2021, 12:46 // Bani și Afaceri //  bani.md

Salariul mediu pe economie ajuns la 9200  de lei, o creștere substanțială față de anul 2020. Însă salariul  net pe care l-a primit un cetățean al Republicii Moldova după ce sunt scoase impozitele a constituit 7600 de lei cu 1000 de lei mai mult față de anul trecut.

Să nu uităm că în anul 2021 avem cea mai mare inflație din ultimii 18 ani. Or creșterea din anul 2021 a fost mâncată de scumpiri. În mediu, salariul cetățenilor a crescut cu 1,3%, însă puterea de cumpărare a rămas practic neschimbată față de anul 2020. În anul 2020 am avut o creștere de 9,4% a salariului”, constată economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Potrivit lui, în Republica Moldova 25% dintre angajați primesc mai puțin decât media pe economie și au un salariu de sub 4000 de lei. Or, economistul a făcut un exercițiu și a luat 60 000 de persoane care au avut un salariul de 25 mii de lei și 60 000 care au avut o remunerare de 2 890 de lei și a constatat că cei mai săraci primesc de opt ori mai puțini bani față de cei mai bine plătiți angajați.

Dacă ne uităm cetățenii din stânga Nistrului până 2010 – 2012 au avut același salariul. A fost un mic decalaj în 1999 când în dreapta Nistrului s-a depreciat moneda, iar ei au menținut moneda după care au depreciat-o. Din anul 2010 până în 2015 salariul din stânga Nistrului a fost mai mare ca în dreapta Nistrului și a fost de 6455 de lei față de 4 538 de lei. După aceasta a urmat deprecierea monedei ce a dus la diminuarea salariului, iar în 2018, cei din stânga Nistrului, ridivcau 4 406 de lei. În anul 2021 estimăm că salariul mediu în Republica Moldova va fi de 9 200 de lei față de 6 103 de lei. Totuși, puterea de cumpărare a unui leu în stânga Nistrului este mai mare pe fundalul prețului mai mic la gaz, energie electrică și la unele produse decât în Republica Moldova. Din acest motiv cu un 1 leu în Transnistria cumperi cu 20% mai mult față de Republica Moldova”, a menționat Ioniță.

Expertul economic afirmă că veniturile moldovenilor nu se rezumă doar la salariu.

 Cetățenii noștri au activități agricole de unde câștigă bani, au remitențe și alte activități. Să nu uităm că numărul persoanelor ocupate este de 1,1 mil. de persoane, iar numărul salariaților este de 600 mii de persoane. Din acest veniturile populației se ridică cu mult peste cele salariale. Astfel, în anul 2021 veniturile reale ale populației vor ajunge la 155 miliarde de lei cu 19,3 miliarde de lei mai mult față de anul 2020. Din salarii, moldovenii vor încasa 63,3 miliarde de lei, remitențele – 47 miliarde de lei, pensiile și îndemnizațiile – 27 miliarde de lei, din activități agricole – 16 miliarde de lei”, a conchis Ioniță.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.