Riscurile văzute de Banca Națională a Moldovei în anul 2022

Efectele negative ale pandemiei de COVID-19 declanșate la începutul anului 2020 sunt resimțite în majoritatea sferelor economiei. În pofida faptului că pe parcursul anului 2021 anumiți indicatori ai sectorului bancar au înregistrat o dinamică pozitivă, persistă în continuare riscul unor efecte adverse.

În aceste circumstanțe, Banca Națională a Moldovei pentru asigurarea stabilității sectorului bancar a definit prioritățile în materie de supraveghere pe baza unei evaluări a principalelor riscuri și vulnerabilități, ca urmare a analizei activității băncilor și a evoluției pandemiei, dar și ținând cont de necesitatea asigurării că sectorul bancar dispune de un cadru de administrare riguros pentru a face față provocărilor la care este expus în permanență.

Astfel, pe parcursul anului 2022, procesul de supraveghere bancară se va axa în mod prioritar pe următoarele domenii:

1. Riscul de credit

2. Guvernanța internă, managementul riscului și procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP)

3. Procesul de evaluare a adecvării lichidității interne (ILAAP)

4. Riscul asociat tehnologiilor informațiilor și comunicațiilor (TIC)

5. Combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

6. Riscurile asociate utilizării sistemelor de plăți

Pe parcursul anului 2022, Banca Națională va continua procesul de supraveghere în scopul reducerii riscurilor asociate funcționării sistemelor de plăți, în acest sens, concentrându-și eforturile asupra următoarelor aspecte: analiza interacțiunii prestatorilor de servicii de plată cu entitățile terțe implicate în prestarea serviciilor de plată (centrele de procesare, prestatorii de servicii de plată licențiați în străinătate etc.); verificarea respectării obligațiilor asumate de către prestatori în procesul de prestare a serviciilor de plată; examinarea situațiilor neprevăzute, a operațiunilor neautorizate (fraude) cu utilizarea instrumentelor de plată, a datelor acestora și a sistemelor automatizate de deservire la distanță; evaluarea gradului de digitalizare a serviciilor de plată, inclusiv ponderea ordinelor de plată inițiate în mod electronic de către clienți, precum și conformarea cu limitele tarifelor stabilite de Banca Națională; monitorizarea implementării de către prestatorii de servicii de plată a produselor și serviciilor noi; examinarea și soluționarea reclamațiilor aferente utilizării serviciilor și instrumentelor de plată, inclusiv prin prisma condițiilor de transparență și informare a clienților, respectarea obligațiilor asumate de prestatori în raport cu aceștia.

#riscuri #credit #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.