Exporturile Gazprom au crescut în 2021, dar livrările de gaze spre Europa au fost sub aşteptări

Exporturile de gaze naturale ale Gazprom către clienţii din afara fostei Uniuni Sovietice au crescut anul trecut cu 5,8 miliarde metri cubi (bcm), la 185,1 bcm, în timp ce livrările spre Europa şi-au ratat probabil obiectivul, relatează Bloomberg şi Reuters.

Exporturile de 185,1 bcm sunt sub nivelul din 2020 şi mai scăzute decât în 2018 şi în 2019, când s-au situat la aproximativ 200 miliarde metri cubi, potrivit Agerpres.

Exporturile de gaze ruseşti spre Europa sunt atent analizate, după ce preţurile au atins luna trecută un nivel record, unii politicieni şi experţi acuzând Gazprom că livrează o cantitate mai mică de gaze pentru a pune presiune pe autorităţi să certifice gazoductul Nord Stream 2.

Gazprom a dat asigurări că îşi îndeplineşte toate obligaţiile contractuale privind livrările spre Europa şi a informat că a majorat exporturile către Germania cu 10,5%, spre Turcia cu 63% şi în Italia cu 20,3%.

Totuşi, compania rusă intenţiona să livreze 183 bcm de gaze spre Europa şi Turcia şi probabil şi-a ratat obiectivul, deoarece cifra de 185,1 bcm include China, unde a început exporturile prin conductă în 2019.

Gazprom nu furnizează cifre anuale privind exporturile către China, dar în primele nouă luni a raportat că a livrat statului asiatic 7,1 bcm.

Gazprom a informat că producţia sa de gaze a crescut cu 62,2 bcm, la 514,8 bcm, cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani.

Livrările interne de gaze au urcat cu 31,9 bcm, la 257,8 bcm.

Compania rusă se aşteaptă să raporteze câştiguri record pentru 2021 în urma preţurilor ridicate la gaze din Europa.

#gaz #export #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.