Franța a interzis ambalajele din plastic pentru fructe și legume

O nouă lege care interzice ambalajele din plastic pentru majoritatea fructelor și legumelor comercializate a intrat în vigoare în prima zi a noului an în Franța, transmite BBC.

Castraveții, lămâile și portocalele sunt printe cele 30 de produse interzise de la a fi ambalate în plastic.

Ambalajele mai mari precum și fructele tăiate sau procesate vor fi exceptate.

Președintele Emmanuel Macron a numit interdicția „o reală revoluție” și a spus că arată angajamentul țării pentru a elimina plasticul de unică folosință până în 2040.

Mai mult de o treime dintre fructele și legumele produse în Franța sunt gândite să fie comercializate în ambalaje de plastic, iar oficialii guvernamentali cred că legea ar putea împiedica ca un miliard de produse din plastic de unică folosință să fie folosite în fiecare an.

Într-un comunicat care anunța noua lege, Ministerul Mediului a spus că Franța folosește „o cantitate scandaloasă” de produse din plastic de unică folosință iar că noua interdicție „are ca obiectiv reducerea folosirii plasticului care se aruncă și sporește folosirea altor materiale sau a ambalajelor reutilizabile și reciclabile”.

Începând cu 2021, Franţa a interzis paiele, paharele şi tacâmurile din plastic, precum şi caserolele din polistiren.

Fructele tăiate şi un număr limitat de fructe şi legume delicate pot fi încă vândute cu ambalaje din plastic, dar acestea vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii iunie 2026, mai scrie Reuters.

Ambalajele din plastic vor fi interzise până la sfârşitul lunii iunie 2023 pentru roşii cherry, fasole verde şi piersici, iar până la sfârşitul anului 2024 pentru andive, sparanghel, ciuperci, unele salate şi ierburi, precum şi cireşe.

La sfârşitul lunii iunie 2026, zmeura, căpşunele şi alte fructe de pădure delicate trebuie să fie vândute fără plastic.

Din 2022, spaţiile publice trebuie să pună la dispoziţie cișmele cu apă pentru a reduce utilizarea sticlelor de plastic, publicaţiile de presă şi publicitate trebuie expediate fără ambalaje din plastic, în timp ce restaurantele de tip fast-food nu vor mai putea oferi jucării din plastic gratuite.

Din ianuarie 2023, Franţa va interzice, de asemenea, farfuriile de unică folosinţă utilizate în restaurantele de tip fast-food pentru mâncarea consumată la faţa locului.

Oamenii din industrie și-au exprimat îngrijorările în privința vitezei cu care noua interdicție este introdusă.

#ambalaj #fructe #plastic #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.