Franța a interzis ambalajele din plastic pentru fructe și legume

O nouă lege care interzice ambalajele din plastic pentru majoritatea fructelor și legumelor comercializate a intrat în vigoare în prima zi a noului an în Franța, transmite BBC.

Castraveții, lămâile și portocalele sunt printe cele 30 de produse interzise de la a fi ambalate în plastic.

Ambalajele mai mari precum și fructele tăiate sau procesate vor fi exceptate.

Președintele Emmanuel Macron a numit interdicția „o reală revoluție” și a spus că arată angajamentul țării pentru a elimina plasticul de unică folosință până în 2040.

Mai mult de o treime dintre fructele și legumele produse în Franța sunt gândite să fie comercializate în ambalaje de plastic, iar oficialii guvernamentali cred că legea ar putea împiedica ca un miliard de produse din plastic de unică folosință să fie folosite în fiecare an.

Într-un comunicat care anunța noua lege, Ministerul Mediului a spus că Franța folosește „o cantitate scandaloasă” de produse din plastic de unică folosință iar că noua interdicție „are ca obiectiv reducerea folosirii plasticului care se aruncă și sporește folosirea altor materiale sau a ambalajelor reutilizabile și reciclabile”.

Începând cu 2021, Franţa a interzis paiele, paharele şi tacâmurile din plastic, precum şi caserolele din polistiren.

Fructele tăiate şi un număr limitat de fructe şi legume delicate pot fi încă vândute cu ambalaje din plastic, dar acestea vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii iunie 2026, mai scrie Reuters.

Ambalajele din plastic vor fi interzise până la sfârşitul lunii iunie 2023 pentru roşii cherry, fasole verde şi piersici, iar până la sfârşitul anului 2024 pentru andive, sparanghel, ciuperci, unele salate şi ierburi, precum şi cireşe.

La sfârşitul lunii iunie 2026, zmeura, căpşunele şi alte fructe de pădure delicate trebuie să fie vândute fără plastic.

Din 2022, spaţiile publice trebuie să pună la dispoziţie cișmele cu apă pentru a reduce utilizarea sticlelor de plastic, publicaţiile de presă şi publicitate trebuie expediate fără ambalaje din plastic, în timp ce restaurantele de tip fast-food nu vor mai putea oferi jucării din plastic gratuite.

Din ianuarie 2023, Franţa va interzice, de asemenea, farfuriile de unică folosinţă utilizate în restaurantele de tip fast-food pentru mâncarea consumată la faţa locului.

Oamenii din industrie și-au exprimat îngrijorările în privința vitezei cu care noua interdicție este introdusă.

#ambalaj #fructe #plastic #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.