Bunicul ei e „tatăl leului moldovenesc”, iar ea îmblânzitoarea lemnului la Brașov. A investit 40.000 de EURO în afacere

05 Ian. 2022, 15:07
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
05 Ian. 2022, 15:07 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Elena şi Vitalie Neculseanu sunt doi îmblânzitori ai lemnului care, atunci când au realizat cât de versatil este acest material şi câte forme nebănuite poate să ia, nu au păstrat entuziasmul doar la stadiul de pasiune, ci l-au dus la rang de afacere. Aşa că, din 2019, cei doi antreprenori originari din Chişinău şi-au stabilit reşedinţa de business la Braşov, unde funcţionează astăzi atelierul Eightera Wood Art, scrie ZF.

Istoria atelierului a început cu mult timp în urmă, prin 2011, când Elena Neculseanu era studentă în Chişinău la Facultatea de Arhitectură şi descoperea tehnologia debitării şi a gravurii cu laser. Atunci a realizat primele creaţii, care au fost nişte cercei geometrici din lemn, obţinuţi prin tehnica pe care abia o învăţase. Foarte rapid, totul a devenit un hobby de suflet, care a continuat să se manifeste timp de opt ani.

„În 2019, această pasiune s-a transformat într-o mică afacere de familie datorită unei finanţări europene din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020. Aşa am ajuns în Braşov şi lucrăm asupra conceptului Eightera Wood Art de doi ani deja“, povesteşte Elena Neculseanu.

Businessul în care i s-a alăturat între timp şi soţul ei este, în cuvinte puţine, un atelier de laser cutting & engraving, format dintr-o echipă tânără, având la bază un arhitect şi un inginer. Din atelierul din Braşov ies multe tipuri de elemente de decor pentru casă şi evenimente, suveniruri şi cadouri, accesorii pentru afaceri şi obiecte pentru copii. Elena şi Vitalie – antreprenorii, dar şi singurii angajaţi momentan – lucrează cu diverse materiale, de la lemn şi hârtie la plexiglass, sticlă şi multe altele, pe care le debitează şi gravează cu ajutorul gravatorului laser.

Piesele de rezistenţă din portofoliul Eightera sunt hărţile 3D din lemn pe straturi. Pe lângă faptul că sunt un obiect de decor original, ele pot fi şi personalizate atunci când oraşul preferat sau un loc cu o semnificaţie specială este marcat cu un geotag sau pin, care să indice importanţa sa pentru cei care aleg o astfel de hartă.

Elena Neculseanu este originară din Chişinău, unde a copilărit şi a crescut în simbioza a două familii – una de artişti plastici şi una de matematicieni. Ea are o specializare în Design Interior obţinută la Colegiul de Construcţii din Chişinău şi este de formaţie arhitect, după ce a terminat masterul în Arhitectură la Universitatea Tehnică din Moldova.

Bunicul ei Gheorghe Vrabie este artist plastic, autorul stemei de stat a Republicii Moldova şi „Tatăl leului moldovenesc“, al cărui design l-a realizat, aşa că afinitatea pentru arte a existat mereu în familie.

Familia Neculseanu s-a bazat pe investiţii nerambursabile din fonduri europene în valoare de aproape 27.000 de euro pentru a pune atelierul pe picioare şi a mai pus la bătaie încă 10.000 de euro din surse proprii. Adăugând multă muncă, perseverenţă şi sute de metri pătraţi de lemn, reţeta este una de succes. Anul 2020 le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de puţin peste 16.000 de euro.

„După un 2020 în care am avut un start bun, pentru acest an ne propunem să mărim numărul de angajaţi pentru a putea face faţă volumului mare de comenzi. Vrem să organizăm un mic showroom în atelierul nostru din Braşov şi, în plus, avem câteva idei pentru produse noi pe care dorim să le materializăm anul acesta.“

Toată magia se întâmplă de la zero, în atelierul din Braşov, iar cea mai mare parte a comenzilor vine prin mediul online, comenzile mergând apoi către livrare în ţară sau peste hotare prin curieri.

„Avem totuşi şi clienţi care doresc să vadă dedesubturile locului unde iau naştere lucrările lor şi optează pentru o ridicare a comenzii de la atelier, lucru care ne bucură nespus de mult, desigur.“

Pentru Elena şi Vitalie Neculseanu, 2020 a fost un an bun, fiind cel în care au livrat prima lor comandă, în luna mai, când România se afla în plină pandemie. Se aflau la capătul unui an în care achiziţionaseră utilajele, stabiliseră relaţiile cu furnizorii de materiale, amenajaseră atelierul, testaseră produsele şi tehnicile de producţie, optimizaseră procesele – pe scurt, tot ce presupune perioada premergătoare oricărei afaceri la început de drum. În octombrie a fost lansat magazinul online şi tot în acea perioadă ei au participat la Design Days/Home Exhibition, un eveniment organizat în Cluj-Napoca şi Timişoara, unde şi-au expus hărţile.

„Cu siguranţă, situaţia pandemică a afectat două mari nişe pe care mizam ca fluxuri de venit, şi anume HoReCa şi evenimentele de familie.“

Dar aşa cum lemnul poate fi modelat după gusturile clientului, la fel şi planurile celor doi antreprenori s-au pliat după cerinţele pieţei. Pentru ca povestea să continue să se cioplească armonios zi după zi.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 09:55 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău