Haosul din Kazahstan loveşte în preţul petrolului. Barilul a ajuns la 87,52 de dolari, cea mai mare creştere

Petrolul se îndreaptă spre cea mai mare ceştere săptămânală de preţ de la jumătatea lui decembrie, tulburările din Kazahstan, alimentat de îngrijorările legate de aprovizionare, pe fondul escaladării tulburărilor din Kazahstan şi a întreruperilor din Libia, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 57 de cenţi, sau 0,7%, la 82,56 dolari pe baril în cursul dimineţii, după un salt de 1,5% în sesiunea precedentă. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 67 de cenţi, sau 0,84%, la 80,13 dolari pe baril, peste avansul de 2,1% din sesiunea precedentă.

Brent şi WTI sunt pe cale să înregistreze o creştere de peste 6% în prima săptămână a anului, preţurile fiind la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lunii noiembrie, în condiţiile în care îngrijorările legate de aprovizionare au depăşit temerile că răspândirea rapidă a variantei coronavirusului Omicron ar putea afecta cererea.

Saltul preţului petrolului reflectă în mare parte nervozitatea pieţei pe măsură ce tulburările se intensifică în Kazahstan, iar situaţia politică din Libia continuă să se deterioreze şi să afecteze producţia de petrol”, a declarat analistul Rystad Energy, Louise Dickson, într-un comentariu trimis prin e-mail.

După zile de tulburări în Kazahstan, în timpul cărora guvernul a declarat stare de urgenţă, Rusia a trimis joi paraşutişti pentru a înăbuşi revolta.

Protestele au început în regiunile vestice ale Kazahstanului, bogate în petrol, după ce plafoanele de stat la preţurile la butan şi propan au fost eliminate de Anul Nou.

Între timp, plusurile de aprovizionare din partea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, a Rusiei şi a aliaţilor, cunoscute drept OPEC+, nu ţin pasul cu creşterea cererii.

În decembrie, producţia OPEC a crescut cu 70.000 de barili pe zi faţă de luna precedentă, faţă de creşterea de 253.000 de barili pe zi permisă în cadrul acordului de aprovizionare OPEC+, care a restabilit producţia redusă în 2020, când cererea s-a prăbuşit din cauza blocajelor COVID-19.

Producţia din Libia a scăzut la 729.000 de barili pe zi, de la un maxim de 1,3 milioane de bpd anul trecut, în parte din cauza lucrărilor de întreţinere a conductelor.

În timp ce varianta Omicron se instalează rapid, îngrijorările legate de cerere se atenuează pe fondul creşterii dovezilor că este mai puţin severă decât variantele anterioare şi pe măsură ce guvernele folosesc restricţii, în general mai puţin rigide, au declarat analiştii de la Fitch Solutions într-o notă.

#Kazahstan #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, avertizează că Republica Moldova se îndreaptă inevitabil spre reluarea achiziției de energie electrică de la centrala de la Cuciurgan, după ce alternativele promise de autorități nu s-au materializat. În cadrul unei emisiuni la Rlive, Parlicov a criticat lipsa de acțiune a guvernului în ceea ce privește implementarea soluțiilor tehnice deja aprobate.

„După ce Gazprom singur a renunțat la furnizarea de gaz în stânga Nistrului de la 1 ianuarie, care mai este sensul să înaintăm condiționalități care nu sunt respectate? Mă refer la repornirea industriei din stânga Nistrului. Vedem că a revenit perioada caldă, dar volumele de gaz livrate în stânga Nistrului sunt aceleași”, a declarat Parlicov.

Potrivit acestuia, în absența unor progrese concrete privind instalarea surselor alternative de generare electrică, Moldova nu are decât o singură opțiune viabilă pe termen scurt: revenirea la energia de la MGRES – centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul separatist de la Tiraspol.

„Următorul pas, în lipsa unei soluții, e clar: decizia CSE din 16 ianuarie prevedea instalarea unei turbine pe gaz și a unor motoare cu ardere internă, cu o capacitate totală de 100 MW. Nu s-a făcut absolut nimic. Soluția există, din punct de vedere tehnic este posibilă, iar din punct de vedere financiar putea fi rezolvată cu sprijinul UE. Și totuși, autoritățile nu au făcut nimic. Mesajul este clar: deși nu avem alte opțiuni, vom reveni la Cuciurgan”, a punctat fostul ministru.