Haosul din Kazahstan loveşte în preţul petrolului. Barilul a ajuns la 87,52 de dolari, cea mai mare creştere

Petrolul se îndreaptă spre cea mai mare ceştere săptămânală de preţ de la jumătatea lui decembrie, tulburările din Kazahstan, alimentat de îngrijorările legate de aprovizionare, pe fondul escaladării tulburărilor din Kazahstan şi a întreruperilor din Libia, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 57 de cenţi, sau 0,7%, la 82,56 dolari pe baril în cursul dimineţii, după un salt de 1,5% în sesiunea precedentă. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 67 de cenţi, sau 0,84%, la 80,13 dolari pe baril, peste avansul de 2,1% din sesiunea precedentă.

Brent şi WTI sunt pe cale să înregistreze o creştere de peste 6% în prima săptămână a anului, preţurile fiind la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lunii noiembrie, în condiţiile în care îngrijorările legate de aprovizionare au depăşit temerile că răspândirea rapidă a variantei coronavirusului Omicron ar putea afecta cererea.

Saltul preţului petrolului reflectă în mare parte nervozitatea pieţei pe măsură ce tulburările se intensifică în Kazahstan, iar situaţia politică din Libia continuă să se deterioreze şi să afecteze producţia de petrol”, a declarat analistul Rystad Energy, Louise Dickson, într-un comentariu trimis prin e-mail.

După zile de tulburări în Kazahstan, în timpul cărora guvernul a declarat stare de urgenţă, Rusia a trimis joi paraşutişti pentru a înăbuşi revolta.

Protestele au început în regiunile vestice ale Kazahstanului, bogate în petrol, după ce plafoanele de stat la preţurile la butan şi propan au fost eliminate de Anul Nou.

Între timp, plusurile de aprovizionare din partea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, a Rusiei şi a aliaţilor, cunoscute drept OPEC+, nu ţin pasul cu creşterea cererii.

În decembrie, producţia OPEC a crescut cu 70.000 de barili pe zi faţă de luna precedentă, faţă de creşterea de 253.000 de barili pe zi permisă în cadrul acordului de aprovizionare OPEC+, care a restabilit producţia redusă în 2020, când cererea s-a prăbuşit din cauza blocajelor COVID-19.

Producţia din Libia a scăzut la 729.000 de barili pe zi, de la un maxim de 1,3 milioane de bpd anul trecut, în parte din cauza lucrărilor de întreţinere a conductelor.

În timp ce varianta Omicron se instalează rapid, îngrijorările legate de cerere se atenuează pe fondul creşterii dovezilor că este mai puţin severă decât variantele anterioare şi pe măsură ce guvernele folosesc restricţii, în general mai puţin rigide, au declarat analiştii de la Fitch Solutions într-o notă.

#Kazahstan #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.