Haosul din Kazahstan loveşte în preţul petrolului. Barilul a ajuns la 87,52 de dolari, cea mai mare creştere

07 Ian. 2022, 11:51
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2022, 11:51 // Actual //  bani.md

Petrolul se îndreaptă spre cea mai mare ceştere săptămânală de preţ de la jumătatea lui decembrie, tulburările din Kazahstan, alimentat de îngrijorările legate de aprovizionare, pe fondul escaladării tulburărilor din Kazahstan şi a întreruperilor din Libia, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au urcat cu 57 de cenţi, sau 0,7%, la 82,56 dolari pe baril în cursul dimineţii, după un salt de 1,5% în sesiunea precedentă. Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) au crescut cu 67 de cenţi, sau 0,84%, la 80,13 dolari pe baril, peste avansul de 2,1% din sesiunea precedentă.

Brent şi WTI sunt pe cale să înregistreze o creştere de peste 6% în prima săptămână a anului, preţurile fiind la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul lunii noiembrie, în condiţiile în care îngrijorările legate de aprovizionare au depăşit temerile că răspândirea rapidă a variantei coronavirusului Omicron ar putea afecta cererea.

Saltul preţului petrolului reflectă în mare parte nervozitatea pieţei pe măsură ce tulburările se intensifică în Kazahstan, iar situaţia politică din Libia continuă să se deterioreze şi să afecteze producţia de petrol”, a declarat analistul Rystad Energy, Louise Dickson, într-un comentariu trimis prin e-mail.

După zile de tulburări în Kazahstan, în timpul cărora guvernul a declarat stare de urgenţă, Rusia a trimis joi paraşutişti pentru a înăbuşi revolta.

Protestele au început în regiunile vestice ale Kazahstanului, bogate în petrol, după ce plafoanele de stat la preţurile la butan şi propan au fost eliminate de Anul Nou.

Între timp, plusurile de aprovizionare din partea Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol, a Rusiei şi a aliaţilor, cunoscute drept OPEC+, nu ţin pasul cu creşterea cererii.

În decembrie, producţia OPEC a crescut cu 70.000 de barili pe zi faţă de luna precedentă, faţă de creşterea de 253.000 de barili pe zi permisă în cadrul acordului de aprovizionare OPEC+, care a restabilit producţia redusă în 2020, când cererea s-a prăbuşit din cauza blocajelor COVID-19.

Producţia din Libia a scăzut la 729.000 de barili pe zi, de la un maxim de 1,3 milioane de bpd anul trecut, în parte din cauza lucrărilor de întreţinere a conductelor.

În timp ce varianta Omicron se instalează rapid, îngrijorările legate de cerere se atenuează pe fondul creşterii dovezilor că este mai puţin severă decât variantele anterioare şi pe măsură ce guvernele folosesc restricţii, în general mai puţin rigide, au declarat analiştii de la Fitch Solutions într-o notă.

Realitatea Live

16 Ian. 2026, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2026, 17:24 // Actual //  bani.md

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.