Oficial, Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru a susține lira în decembrie

Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru susținerea lirei în luna decembrie, potrivit datelor oficiale, în timp ce analiștii au avertizat că adevăratul preț al apărării monedei a fost chiar mai mare, scrie Financial Times.

Banca centrală a țării a anunțat revenirea la politica controversată de vânzare de valută pentru a susține lira în decembrie, în condițiile în care insistența președintelui Recep Erdogan de a reduce ratele dobânzilor în ciuda inflației în creștere a făcut ca moneda să se prăbușească la minime record.
Datele publicate la sfârșitul acestei săptămâni au arătat că, în timpul celor cinci intervenții anunțate oficial luna trecută, banca a consumat în total 7,3 miliarde de dolari.
Banca centrală a cheltuit alte miliarde de dolari din rezervele sale valutare în intervenții nedeclarate care au fost efectuate prin intermediul băncilor de stat din Turcia, au declarat analiștii. Aceste vânzări s-au intensificat după un pachet de urgență anunțat la sfârșitul lunii trecute de Erdogan, care avea ca scop stimularea economiilor și susținerea lirei, potrivit participanților pe piață.

Goldman Sachs a avertizat săptămâna aceasta că rezervele națiunii au „scăzut semnificativ” în ultima lună a anului 2021, cu aproximativ 15 miliarde de dolari, ajungând la 111 miliarde de dolari.

Această scădere se explică parțial prin vânzarea de valută străină către Botas, importatorul de energie național, care a totalizat 3,4 miliarde de dolari luna trecută, potrivit noilor date publicate vineri.
Dar Goldman Sachs a declarat că numerele sugerează, de asemenea, că „este posibil să fi avut loc intervenții [valutare] considerabile pentru a susține lira” în jurul datei anunțului lui Erdogan, potrivit analizei Financial Times, citat de Mediafax.

Banca a precizat că rezervele nete, excluzând banii împrumutați de la băncile turcești și de la alte bănci centrale globale, s-au situat la minus 66 de miliarde de dolari.

Erdogan, un adversar de-o viață al ratelor ridicate ale dobânzilor, a ordonat băncii centrale să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 5 puncte procentuale, până la 14%, în ultimele patru luni ale anului 2021, în ciuda avertismentelor privind impactul asupra inflației în creștere a țării. Dacă se ia în considerare inflația care s-a situat la o rată oficială de 36% în decembrie, reducerile de dobândă au împins rata reală a dobânzii din țară la minus 22%. Acest lucru a descurajat investitorii să economisească în lire și a creat o presiune uriașă asupra monedei, care a pierdut anul trecut aproximativ 45% din valoarea sa față de dolar.

#dolari #lira turceasca #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Henri Proglio, un influent manager al gigantului francez din industria de apărare Dassault Aviation, este acuzat că face parte din cercul restrâns al celor care gestionează „fondul comun” al apropiaților președintelui rus Vladimir Putin. Potrivit unei investigații publicate de The Insider, Proglio este membru al consiliului de administrație al companiei ruse ABR Management, vehicul financiar care administrează activele oligarhilor fideli Kremlinului.

ABR Management, fondată în 2011 de oligarhii Yuri Kovalciuk și Nikolai Shamalov, este considerată o structură-cheie în arhitectura economică din umbra Kremlinului, gestionând participații în banca „Rossiya”, în compania de asigurări „SOGAZ” și în holdingul media „Naționalnaia Media Gruppa” – toate entități sancționate internațional. În consiliul de administrație al ABR se regăsesc și Kirill Kovalciuk și Mihail Klișin, ambii sancționați de SUA, UE, Marea Britanie și Canada.

În paralel cu activitatea sa în industria de apărare din Franța, Henri Proglio – fost președinte al companiei de stat Électricité de France – deține, împreună cu familia sa, trei firme înregistrate în Rusia: Henri Proglio Consulting, AP Energy Advisory și Mezhproject. Aceste companii ar fi obținut peste 633 milioane de ruble (circa 6 milioane de euro) doar în perioada războiului din Ucraina. O mare parte a acestor venituri este încadrată la categoria „alte venituri”, fără explicații suplimentare.

Potrivit The Insider, aproape toate încasările obținute de firma AP Energy Advisory în anul 2024 (45,2 din 46,1 milioane ruble) au fost raportate drept „cheltuieli administrative”, ceea ce ridică suspiciuni că fondurile au fost direcționate către remunerarea lui Proglio.

Deși Franța este unul dintre principalii furnizori de armament pentru Ucraina – inclusiv avioane de vânătoare Rafale și Mirage 2000, produse de Dassault –, Proglio a continuat să viziteze Rusia după 24 februarie 2022. El s-a aflat în Rusia chiar în ziua invaziei și a părăsit țara abia pe 25 februarie. Ultima sa deplasare la Moscova a avut loc în iunie 2025, arată datele de zbor.

Proglio păstrează și legături strânse cu Rosatom, făcând parte din consiliul de administrație al companiei Akkuyu Nuclear, care construiește prima centrală nucleară din Turcia – proiect realizat exclusiv de companii rusești.

Potrivit The Insider, situația lui Henri Proglio creează un grav conflict de interese, întrucât Dassault Aviation și partenerul său Thales (deținut parțial de Dassault) sunt furnizori de armament pentru Ucraina, în timp ce un om din conducerea lor colaborează direct cu persoane din anturajul lui Putin. Proglio are legături și cu elita politică franceză, fiind apropiat de fostul președinte Nicolas Sarkozy și de actualul președinte Emmanuel Macron.

Investigația ridică semne de întrebare privind filtrarea intereselor economice în interiorul industriilor de apărare europene și influența discretă a rețelelor oligarhice ruse în companiile strategice occidentale.