Oficial, Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru a susține lira în decembrie

Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru susținerea lirei în luna decembrie, potrivit datelor oficiale, în timp ce analiștii au avertizat că adevăratul preț al apărării monedei a fost chiar mai mare, scrie Financial Times.

Banca centrală a țării a anunțat revenirea la politica controversată de vânzare de valută pentru a susține lira în decembrie, în condițiile în care insistența președintelui Recep Erdogan de a reduce ratele dobânzilor în ciuda inflației în creștere a făcut ca moneda să se prăbușească la minime record.
Datele publicate la sfârșitul acestei săptămâni au arătat că, în timpul celor cinci intervenții anunțate oficial luna trecută, banca a consumat în total 7,3 miliarde de dolari.
Banca centrală a cheltuit alte miliarde de dolari din rezervele sale valutare în intervenții nedeclarate care au fost efectuate prin intermediul băncilor de stat din Turcia, au declarat analiștii. Aceste vânzări s-au intensificat după un pachet de urgență anunțat la sfârșitul lunii trecute de Erdogan, care avea ca scop stimularea economiilor și susținerea lirei, potrivit participanților pe piață.

Goldman Sachs a avertizat săptămâna aceasta că rezervele națiunii au „scăzut semnificativ” în ultima lună a anului 2021, cu aproximativ 15 miliarde de dolari, ajungând la 111 miliarde de dolari.

Această scădere se explică parțial prin vânzarea de valută străină către Botas, importatorul de energie național, care a totalizat 3,4 miliarde de dolari luna trecută, potrivit noilor date publicate vineri.
Dar Goldman Sachs a declarat că numerele sugerează, de asemenea, că „este posibil să fi avut loc intervenții [valutare] considerabile pentru a susține lira” în jurul datei anunțului lui Erdogan, potrivit analizei Financial Times, citat de Mediafax.

Banca a precizat că rezervele nete, excluzând banii împrumutați de la băncile turcești și de la alte bănci centrale globale, s-au situat la minus 66 de miliarde de dolari.

Erdogan, un adversar de-o viață al ratelor ridicate ale dobânzilor, a ordonat băncii centrale să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 5 puncte procentuale, până la 14%, în ultimele patru luni ale anului 2021, în ciuda avertismentelor privind impactul asupra inflației în creștere a țării. Dacă se ia în considerare inflația care s-a situat la o rată oficială de 36% în decembrie, reducerile de dobândă au împins rata reală a dobânzii din țară la minus 22%. Acest lucru a descurajat investitorii să economisească în lire și a creat o presiune uriașă asupra monedei, care a pierdut anul trecut aproximativ 45% din valoarea sa față de dolar.

#dolari #lira turceasca #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.