Oficial, Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru a susține lira în decembrie

Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru susținerea lirei în luna decembrie, potrivit datelor oficiale, în timp ce analiștii au avertizat că adevăratul preț al apărării monedei a fost chiar mai mare, scrie Financial Times.

Banca centrală a țării a anunțat revenirea la politica controversată de vânzare de valută pentru a susține lira în decembrie, în condițiile în care insistența președintelui Recep Erdogan de a reduce ratele dobânzilor în ciuda inflației în creștere a făcut ca moneda să se prăbușească la minime record.
Datele publicate la sfârșitul acestei săptămâni au arătat că, în timpul celor cinci intervenții anunțate oficial luna trecută, banca a consumat în total 7,3 miliarde de dolari.
Banca centrală a cheltuit alte miliarde de dolari din rezervele sale valutare în intervenții nedeclarate care au fost efectuate prin intermediul băncilor de stat din Turcia, au declarat analiștii. Aceste vânzări s-au intensificat după un pachet de urgență anunțat la sfârșitul lunii trecute de Erdogan, care avea ca scop stimularea economiilor și susținerea lirei, potrivit participanților pe piață.

Goldman Sachs a avertizat săptămâna aceasta că rezervele națiunii au „scăzut semnificativ” în ultima lună a anului 2021, cu aproximativ 15 miliarde de dolari, ajungând la 111 miliarde de dolari.

Această scădere se explică parțial prin vânzarea de valută străină către Botas, importatorul de energie național, care a totalizat 3,4 miliarde de dolari luna trecută, potrivit noilor date publicate vineri.
Dar Goldman Sachs a declarat că numerele sugerează, de asemenea, că „este posibil să fi avut loc intervenții [valutare] considerabile pentru a susține lira” în jurul datei anunțului lui Erdogan, potrivit analizei Financial Times, citat de Mediafax.

Banca a precizat că rezervele nete, excluzând banii împrumutați de la băncile turcești și de la alte bănci centrale globale, s-au situat la minus 66 de miliarde de dolari.

Erdogan, un adversar de-o viață al ratelor ridicate ale dobânzilor, a ordonat băncii centrale să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 5 puncte procentuale, până la 14%, în ultimele patru luni ale anului 2021, în ciuda avertismentelor privind impactul asupra inflației în creștere a țării. Dacă se ia în considerare inflația care s-a situat la o rată oficială de 36% în decembrie, reducerile de dobândă au împins rata reală a dobânzii din țară la minus 22%. Acest lucru a descurajat investitorii să economisească în lire și a creat o presiune uriașă asupra monedei, care a pierdut anul trecut aproximativ 45% din valoarea sa față de dolar.

#dolari #lira turceasca #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.