Oficial, Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru a susține lira în decembrie

Turcia a cheltuit peste 7 miliarde de dolari pentru susținerea lirei în luna decembrie, potrivit datelor oficiale, în timp ce analiștii au avertizat că adevăratul preț al apărării monedei a fost chiar mai mare, scrie Financial Times.

Banca centrală a țării a anunțat revenirea la politica controversată de vânzare de valută pentru a susține lira în decembrie, în condițiile în care insistența președintelui Recep Erdogan de a reduce ratele dobânzilor în ciuda inflației în creștere a făcut ca moneda să se prăbușească la minime record.
Datele publicate la sfârșitul acestei săptămâni au arătat că, în timpul celor cinci intervenții anunțate oficial luna trecută, banca a consumat în total 7,3 miliarde de dolari.
Banca centrală a cheltuit alte miliarde de dolari din rezervele sale valutare în intervenții nedeclarate care au fost efectuate prin intermediul băncilor de stat din Turcia, au declarat analiștii. Aceste vânzări s-au intensificat după un pachet de urgență anunțat la sfârșitul lunii trecute de Erdogan, care avea ca scop stimularea economiilor și susținerea lirei, potrivit participanților pe piață.

Goldman Sachs a avertizat săptămâna aceasta că rezervele națiunii au „scăzut semnificativ” în ultima lună a anului 2021, cu aproximativ 15 miliarde de dolari, ajungând la 111 miliarde de dolari.

Această scădere se explică parțial prin vânzarea de valută străină către Botas, importatorul de energie național, care a totalizat 3,4 miliarde de dolari luna trecută, potrivit noilor date publicate vineri.
Dar Goldman Sachs a declarat că numerele sugerează, de asemenea, că „este posibil să fi avut loc intervenții [valutare] considerabile pentru a susține lira” în jurul datei anunțului lui Erdogan, potrivit analizei Financial Times, citat de Mediafax.

Banca a precizat că rezervele nete, excluzând banii împrumutați de la băncile turcești și de la alte bănci centrale globale, s-au situat la minus 66 de miliarde de dolari.

Erdogan, un adversar de-o viață al ratelor ridicate ale dobânzilor, a ordonat băncii centrale să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 5 puncte procentuale, până la 14%, în ultimele patru luni ale anului 2021, în ciuda avertismentelor privind impactul asupra inflației în creștere a țării. Dacă se ia în considerare inflația care s-a situat la o rată oficială de 36% în decembrie, reducerile de dobândă au împins rata reală a dobânzii din țară la minus 22%. Acest lucru a descurajat investitorii să economisească în lire și a creat o presiune uriașă asupra monedei, care a pierdut anul trecut aproximativ 45% din valoarea sa față de dolar.

#dolari #lira turceasca #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom