Inflația „mușcă” din moldoveni. Mâncarea s-a scumpit cel mai mult

Prețurile medii de consum au crescut cu 13,94% în anul 2021 față de anul precedent. Cel mai mult s-au scumpit produsele alimentare cu 17,46%. Prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 12,06% și la servicii prestate populaţiei cu 11,59%, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Pe categorii, la produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit cartofii – 51,6%, varza cu 62,4% iar ceapa cu 50,1%. Uleiul vegetal este mai scump cu 33,5% , ouăle – cu 22,5% iar carnea de porc – cu 22,3%.

La produsele nealimentare cele mai mari majori de prețuri au înregistrat resursele energetice. Este vorba de cărbune – 46,1%, gazul de butelie – cu 44,9%, motorină – cu 29,8%, benzină – cu 28,8% iar lemnele pentru foc – cu 21,1%. Iar pentru întreținerea și repararea locuinței, prețurile au crescut cu 24,3%.

La serviciile prestate populației, cel mai mult s-au scumpit din contul creșterii prețurilor la serviciile comunal-locative. Astfel, gazul din rețea a fost, în medie mai scump cu 81,7%, încălzirea centralizată – cu 24,6% iar apa caldă – cu 11,4%.

Potrivit estimărilor BNM, rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

#preturi #scumpiri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că autoritățile nu discută, la etapa actuală, despre liberalizarea pieței transportului feroviar de marfă și despre intrarea unor operatori privați în concurență cu Calea Ferată din Moldova.

Întrebat dacă separarea CFM și crearea unor entități distincte pentru infrastructură și transport ar putea deschide piața pentru alți operatori, Bolea a declarat că prioritatea actuală este fortificarea sectorului feroviar.

„La etapa actuală nu vorbim despre liberalizarea pieței. Chiar și țările care au intrat în Uniunea Europeană au o perioadă de tranziție până la liberalizarea pieței. Regulile economiei prevăd concurența ca motor al economiei, dar trebuie inițial să fortificăm”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, Ministerul Infrastructurii și CFM încearcă să consolideze treptat sectorul feroviar, iar despre deschiderea pieței s-ar putea discuta abia ulterior.

„Datorită acțiunilor și politicilor Ministerului Infrastructurii și CFM, noi reușim să fortificăm, cu pași mărunți, căile ferate. Inițial fortificăm, după care vom putea vorbi despre liberalizarea pieței. La momentul actual nu vorbim despre liberalizarea transportului de marfă”, a precizat Vladimir Bolea.

Declarațiile vin în contextul în care Guvernul a aprobat reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare, termenul-limită este prevăzut în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru perioada 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează însă că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

#separare #CFM #tren